Un studiu realizat de FMI indică faptul că România este printre țările europene cu cele mai mici câștiguri de productivitate din folosirea inteligenței artificiale, în ciuda potențialului său. Aceasta se datorează salariilor reduse și economiei ancorate în sectoare mai puțin digitale.

Adoptarea AI este limitată și însoțită de bariere din partea cadrului legislativ și a infrastructurii, ceea ce împiedică adoptarea rapidă la nivel de firmă și industrie.

Pe termen mediu, extinderea AI ar putea transforma sectoarele industriale și crea locuri de muncă noi, dar succesul depinde de reformele structurale rapide pentru a favoriza economia digitală.