Climatul deosebit de rece și ninsorile din ultimele zile au impus suspendarea cursurilor cu prezență fizică în unele școli din județele Argeș, Arad, Dolj, Gorj, Olt și Timiș.

Aproximativ 2.200 de elevi vor participa la ore online, iar în alte trei unități școlare, activitatea a fost suspendată temporar, pentru recuperare ulterioară.

Ministerul Educației menționează că situația este dinamică și că măsurile vor fi actualizate în funcție de evoluția condițiilor meteo.

Motivul selecției: Măsura afectează educația a mii de copii din mai multe regiuni ale României.

Tribunalele ruse au clasificat grupul Pussy Riot ca organizație extremistă, sancționând orice asociere cu acesta prin pedepse cu închisoarea.

Activista Maria Aliohina relatează experiențele sale de persecutare, inclusiv detenții, suferințe fizice și separarea de familie.

Ea atrage atenția asupra represiunii sistematice împotriva opoziției, LGBT+ și oricărui protest față de regimul de la Kremlin.

Motivul selecției: Expune situația dramatică a disidenței și libertății de exprimare în Rusia contemporană.

Guvernul Suediei a anunțat o investiție de circa 15 miliarde de coroane suedeze, echivalentul a 1,6 miliarde de dolari, pentru dezvoltarea și modernizarea sistemelor de apărare aeriană. Această măsură va contribui la protejarea orașelor, a infrastructurii critice și a populației civile.

Ministrul apărării, Pal Jonson, a subliniat că experiența războiului din Ucraina a demonstrat necesitatea unei apărări aeriene robuste și rezistente, capabile să răspundă eficient la atacurile moderne. Sistemele vizate vor avea o rază scurtă de acțiune, fiind orientate spre protecția teritorială a Suediei.

În paralel, liderii suedezi au exprimat sprijinul lor pentru aliatul regional, Danemarca, în contextul tensiunilor generate de politica americană în regiune, criticând retorica agresivă a SUA legată de Groenlanda.

Motivul selecției: Această măsură reflectă adaptarea securității europene în contextul conflictului din Ucraina și creșterea tensiunilor regionale, crescând reziliența defensivă a Suediei.

După victoria în amicalele din Antalya, mijlocașul Cătălin Cîrjan a declarat că visează să cucerească titlul cu Dinamo.

El și-a exprimat încrederea în echipă și entuziasmul legat de construcția noului stadion al clubului.

Dinamo ocupă momentan locul 4 în clasament și pregătește următorul meci oficial cu Universitatea Cluj.

Motivul selecției: Interesează suporterii și scena fotbalistică românească.

Guvernul României a recunoscut că taxele locale vor crește semnificativ de anul viitor, cu impact major asupra impozitelor pentru proprietăți și mașini, în urma unor angajamente asumate la Bruxelles. În același timp, statul se așteaptă la o creștere considerabilă a încasărilor fiscale.

În Iran, protestele antiguvernamentale continuă, cu mii de manifestanți în stradă, în contextul restrângerii drepturilor și al reprimării violente. O iraniană stabilită în România povestește despre speranțele de schimbare și nevoia de sprijin internațional.

Totodată, președintele ucrainean Zelenski denunță acțiunile Rusiei care vizează civili, în timp ce liderii din Cuba și Israel reacționează după declarații tensionate și operațiuni militare recente, accentuând climatul global instabil.

Motivul selecției: Oferă o imagine sintetică a evenimentelor majore din țară și din lume, utilă pentru informarea rapidă și completă a publicului.

Trump a avertizat că SUA vor opri livrările de petrol și banii către Cuba, subliniind că această situație trebuie rezolvată printr-un acord rapid.

El a explicat că sprijinul anterior al Venezuelei pentru Cuba a luat sfârșit, iar SUA sunt acum principalii protectori ai Venezuelei.

Președintele american a reafirmat angajamentul Statelor Unite de a proteja regiunea și a criticat trecutul regim cubanez și venezuelean.

Motivul selecției: Poziția SUA afectează și regiunea America Latină și relațiile diplomatice bilaterale.

În 1958, locuitorii din Cudalbi au protestat împotriva impunerii colectivizării, distrugând clădirile Sfatului Popular și cooperativelor agricole.

Autoritățile comuniste au replicat cu arestări masive, inculpând zeci de persoane sub acuzații grave, inclusiv „uneltire contra ordinii sociale”.

Mulți dintre arestați au fost condamnați la ani grei de închisoare și munci silnice, fiind internați în lagăre dure, iar câțiva au murit în detenție.

Motivul selecției: Acest eveniment reflectă rezistența la politicile comuniste și sacrificiile unor cetățeni români.

În ciuda măsurilor severe de securitate, inclusiv utilizarea dronelor guvernamentale, protestele anti-regim din Iran au continuat pentru a 15-a zi consecutivă, cu sloganuri în favoarea restaurării monarhiei și împotriva conducătorilor actuali.

Reza Pahlavi, fiul ultimului șah, aflat în exil, a făcut un apel public pentru sprijin internațional și a anunțat planuri de a reveni în Iran pentru a conduce schimbarea. Protestatarii iranieni din diaspora au organizat manifestații de solidaritate în Europa și Australia.

Guvernul iranian a acuzat Statele Unite și Israelul de implicare în destabilizarea internă, iar administrația Trump examinează opțiuni de răspuns, inclusiv sancțiuni și acțiuni militare, pe fondul unei situații în continuă escaladare.

Motivul selecției: Protestele continue dezvăluie tensiuni politice profunde în Iran și au implicații geopolitice majore, cu riscuri de escaladare a conflictelor regionale.

România extrage zilnic între 21 și 23 milioane de metri cubi de gaze naturale și deține depozite umplute în proporție de 68%, a precizat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

De la începutul sezonului rece, țara noastră nu mai importă gaze din Rusia și contribuie la aprovizionarea Republicii Moldova și Ucrainei, generând venituri din această tranzacție.

Ivan a subliniat că România are suficiente rezerve pentru a face față sezonului rece și că politicile implementate asigură securitatea energetică națională.

Motivul selecției: Asigurarea resurselor energetice stabile este crucială pentru securitatea națională și regională.

În contextul tensiunilor create de amenințările lui Donald Trump legate de Groenlanda, Germania a propus crearea unui nou segment NATO, „Santinela Arctică”, pentru a monitoriza regiunea.

Aceasta misiune se bazează pe modelul „Santinela Baltică”, activă de un an în Marea Baltică, și ar implica o cooperare între statele membre pentru securitatea Arcticii.

Reprezentanții germani au subliniat necesitatea respectării suveranității Groenlandei și promovarea dialogului în cadrul NATO pentru gestionarea rivalităților geopolitice din zona arctică.

Motivul selecției: Situația din Arctica are implicații strategice majore pentru securitatea globală și relațiile NATO.

Protestele care au început la sfârșitul anului trecut pe fondul creșterii prețurilor s-au transformat în manifestații masive împotriva regimului clerical, cu peste 500 de victime confirmate.

Autoritățile iraniene au întrerupt accesul la internet și au reprimat dur protestatarii, în timp ce oficialii amenință cu atacuri asupra unor baze militare americane dacă SUA intervin militar.

Statele Unite analizează opțiuni precum sancțiuni suplimentare, acțiuni cibernetice și lovituri militare, iar Israelul monitorizează cu maximă atenție evenimentele din regiune.

Motivul selecției: Conflictul și protestele amenință stabilitatea regională și escaladează tensiunile internaționale.

Păsările sălbatice au dificultăți în găsirea hranei în perioadele cu ger puternic și zăpadă abundentă. Astfel, voluntarii amplasează hrănitori în păduri, parcuri și apropierea zonelor locuite.

În zone precum pădurea Ciric de lângă Iași, hrănitorile sunt alimentate regulat cu semințe de voluntari care asigură continuitatea hranei.

Iarna severă și verile secetoase influențează negativ recolta de semințe, iar anumite specii depind de susținerea umană pentru a supraviețui sezonului rece.

Motivul selecției: Condițiile meteo severe afectează ecosistemele locale și necesită reacția societății.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că țara sa se află într-un moment decisiv, dat fiind anunțurile președintelui american Donald Trump privind posibilitatea preluării Groenlandei. Amenințările SUA provoacă un conflict diplomatic inedit între aliați tradiționali, ridicând întrebări despre angajamentul american față de NATO.

Frederiksen a subliniat că o eventuală retragere a SUA din cooperarea cu NATO sau amenințarea integrității unui aliat va reprezenta un precedent periculos. Prin urmare, Danemarca intenționează să se mențină fermă și să continue dialogul diplomatic, în timp ce liderii groenlandezi solicită ca viitorul insulei să fie decis în mod suveran de locuitorii acesteia.

În sprijinul Danemarcei, prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a criticat retorica americană și a reafirmat solidaritatea nordică în fața acestor provocări. Suedia a anunțat de asemenea investiții importante în capacitățile sale de apărare, reflectând un climat regional de nesiguranță crescută.

Motivul selecției: Situația reflectă tensiunile geopolitice dintre SUA și aliații europeni, cu implicații majore pentru securitatea regională și viitorul alianței NATO.

Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, suferă de insuficiență renală severă și se află sub dializă în spitalul său din Groznîi. Starea sa este gravă, iar prognosticul rămâne incert.

Clanul său familial, inclusiv membri din străinătate, s-a adunat la spital în contextul deteriorării stării de sănătate a liderului. Kremlinul a început deja să discute despre succesorii potențiali.

Printre candidații cei mai probabili se numără fiul lui Kadîrov, Ahhmat, care deține deja funcții politice, precum și oficiali importanți din Cecenia, în contextul în care procesul de succesiune se intensifică.

Motivul selecției: Situația liderului Ceceniei poate influența stabilitatea regiunii și politica Kremlinului.

Medicamentele pentru slăbit bazate pe agoniști GLP-1, dezvoltate inițial pentru diabet, oferă rezultate importante în pierderea kilogramelor. Totuși, un studiu de la Universitatea din Oxford a demonstrat că după întreruperea tratamentului, pacienții se îngrașă relativ rapid.

Analiza a inclus peste 9.000 de participanți în diverse studii și a arătat că în medie, persoanele pierd 8,3 kg pe perioada terapiei și recâștigă aproape 5 kg în primul an după oprirea acesteia. Această reluare a greutății are o viteză de 4 ori mai mare comparativ cu alte metode nefarmacologice.

Concluzia specialiștilor este că obezitatea trebuie considerată o afecțiune cronică, cu risc mare de recidivă. Astfel, tratamentele pe termen scurt fără susținere continuă nu sunt suficiente, fiind necesare strategii cuprinzătoare și prevenție primară.

Motivul selecției: Evidențiază provocările tratamentului obezității și subliniază importanța prevenției și a strategiilor integrative pentru controlul pe termen lung al greutății.