Leila Pahlavi s-a născut în 1970, ca fiica cea mică a ultimului șah al Iranului, într-o lume fastuoasă dar protejată. Revoluția iraniană din 1979 a forțat familia să părăsească țara, iar copilăria ei a fost marcată de relocări multiple și incertitudine. Această traumă timpurie a șters sentimentul de siguranță al vieții regale.

În exil, în special în Statele Unite și Franța, Leila a încercat să găsească un echilibru între identitatea sa de prințesă și viața anonimă pe care o ducea. A suferit de sindromul oboselii cronice, depresie și anorexie, iar dependența de medicamente prescrise a adâncit lupta sa internă. Chiar dacă a lucrat ca model, a evitat lumina publică.

La 10 iunie 2001, Leila a fost găsită moartă într-un hotel din Londra, în urma unei supradoze, fiind considerată o posibilă sinucidere. Această tragedie a adus în prim-plan impactul dureros al exilului asupra familiei Pahlavi și a amintit lumii de prețul pierderii și al izolării impuse de istorie.