Explozia puternică de la secția de poliție din Lugoj este investigată de autorități plecând de la ipoteza unei acumulări de gaze într-un imobil care nu era racordat oficial la rețeaua de gaze.

Specialiști din cadrul ISU și INSEMEX au prelevat probe și continuă efectuarea de măsurători, în timp ce alimentarea cu gaze rămâne oprită pe cinci străzi din apropiere pentru siguranța locuitorilor.

În explozie au fost răniți trei polițiști, unul fiind internat în spital în stare stabilă. Ancheta vizând cauzele exploziei este în curs, iar autoritățile recomandă locuitorilor aerisirea constantă a locuințelor.

Motivul selecției: Accidentul ridică semne de întrebare asupra siguranței și gestionării rețelelor de alimentare cu gaze, având un impact major asupra comunității locale.

Comisia Europeană a raportat o scădere a cheltuielilor totale cu ajutoarele de stat în 2024 față de anul anterior, dar o creștere semnificativă a alocării pentru protecția mediului și economiile de energie, care au reprezentat 45% din totalul sprijinului acordat.

Ajutoarele de stat pentru decarbonizare au totalizat 30,45 miliarde euro, iar pentru modernizarea infrastructurii energetice alte 27,31 miliarde euro, fiind acordate și fonduri pentru proiecte strategice precum instalarea de fabrici de semiconductori.

Pe lângă tranziția verde, statele membre au alocat fonduri importante pentru cercetare, dezvoltare, dezvoltare regională și sprijinirea sectorului agricol și digital, indicând o prioritizare a dezvoltării durabile într-un context post-criză.

Motivul selecției: Reorientarea fondurilor reprezintă o schimbare strategică importantă pentru atingerea obiectivelor de mediu și combaterea crizelor, având impact asupra politicilor economice și sustenabilității în UE.

Noua finanțare de la BEI face parte dintr-un pachet total de până la 1 miliard euro pentru acest proiect major în infrastructură, care are ca scop creșterea mobilității și siguranței rutiere în regiune.

Autostrada Sibiu–Pitești va tranzita Munții Carpați și este inclusă în Rețeaua Transeuropeană de Transport, având o estimare a costurilor totale de aproximativ 5,5 miliarde euro, susținută și prin fonduri europene nerambursabile.

Implementarea autostrăzii a început în 2020, iar finalizarea este prevăzută pentru sfârșitul anului 2028, fiind coordonată de Ministerul Transporturilor și realizată de CNAIR.

Motivul selecției: Investiția este crucială pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere naționale, economia regională și integrarea rețelei europene de transport.

În 2025, Wizz Air a atins un prag important, operând 1.000 de rute în peste 50 de țări și conectând circa 200 de destinații internaționale. Performanța reflectă o creștere solidă, cu lansarea a peste 300 de rute noi numai în anul trecut.

Compania a extins prezența în orașe precum Bratislava, Chișinău, București și Târgu Mureș, oferind o gamă diversificată de opțiuni atât pentru călătorii de agrement, cât și pentru cei de afaceri.

CEO-ul Wizz Air, József Váradi, a subliniat angajamentul companiei față de conectivitatea regională, menționând că acest succes reprezintă o continuare a unei strategii disciplinate de creștere, cu accent pe Europa Centrală și de Est.

Motivul selecției: Extinderea rețelei Wizz Air reflectă dinamica pieței de transport aerian și interesele companiei de a conecta mai multe regiuni europene cu zboruri accesibile.

Potrivit datelor publicate în ultimul trimestru din 2025, economia Germaniei a crescut cu 0,2% față de trimestrul anterior, în conformitate cu așteptările băncii centrale. Aceasta marchează începutul unei redresări după doi ani consecutivi de recesiune.

Exporturile germane au continuat să scadă, în principal din cauza tarifelor vamale aplicate de SUA, aprecierii euro și concurenței din China, afectând sectoare importante precum industria auto și metalurgia.

Cu toate că cheltuielile publice pentru investiții, mai ales în domeniul apărării, au crescut semnificativ, acestea nu au compensat în totalitate scăderea investițiilor private. Guvernul și Bundesbank anticipează o creștere modestă pe termen scurt, cu provocări în ceea ce privește deficitul bugetar.

Motivul selecției: Evoluția economiei celui mai mare stat european are un impact major asupra întregii Uniuni Europene și ține sub observație redresarea economică regională după perioade dificile.

Kremlinul a avertizat că opțiunile Ucrainei pentru negocieri se reduc, subliniind că marja de manevră pentru decizii este tot mai restrânsă. Oficialii ruși îl solicită președintelui Zelenski să își asume responsabilități în vederea unei soluții diplomatice.

În paralel, SUA au anunțat o deschidere pentru discuții suplimentare, urmând să primească emisari din partea Casei Albe la Moscova pentru a avansa negocierile privind Ucraina.

Atitudinea Kremlinului contrazice poziția Kievului și occidentalilor, iar premierul polonez Donald Tusk a respins acuzațiile aduse lui Zelenski, indicând Rusia ca responsabilă pentru escaladarea militară.

Motivul selecției: Avertismentul Moscovei consolidează criza diplomatică din conflictul ucrainean, afectând stabilitatea regională.

Președintele Franței a subliniat că lansarea rachetelor nucleare Oreșnik de către Rusia reprezintă o amenințare directă pentru Europa, evidențiind importanța dotării militare moderne și a capacităților de foc de adâncime.

Macron a menționat progresul coaliției internaționale de sprijin pentru Ucraina, care a preluat parțial rolul pe care SUA îl aveau în furnizarea informațiilor militare și a materialelor.

Președintele francez a încurajat colaborarea cu Germania și Regatul Unit pentru consolidarea forțelor și a pledat pentru menținerea unei poziții ferme în fața agresiunilor rusești pentru a asigura pacea pe continent.

Motivul selecției: Declarațiile lui Macron marchează o evaluare serioasă a amenințărilor la adresa securității europene și un apel la sporirea autonomiei strategice a UE.

Potrivit unui sondaj CNN realizat în 2025, trei sferturi dintre americani se opun unei eventuale preluări a controlului Groenlandei de către Statele Unite, inclusiv unii susținători ai fostului președinte Donald Trump.

Rezultatele arată o divizare clară pe linii politice cu democrații și independenții de stânga puternic împotriva acestei inițiative, în timp ce republicanii sunt împărțiți în mod egal între susținători și opozanți.

Acest sondaj reflectă o reticență generală privind expansiunea politicii externe americane și evidențiază dificultățile administrației Trump în a mobiliza sprijinul intern pentru acțiuni în domeniul geopoliticii globale.

Motivul selecției: Opiniei publice americane îi lipsește susținerea puternică pentru intervenții expansioniste, ceea ce influențează politica externă și reiterează preocupările legate de poziția administrației Trump.

Într-un mesaj transmis prin ambasadorul iranian în Pakistan, Trump a anunțat că nu va comanda un atac asupra Iranului și a cerut separarea escaladării tensiunilor militare prin acțiuni reținute din partea regimului de la Teheran.

Administrația americană a impus recent noi sancțiuni economice Iranului, în timp ce autoritățile iraniene au promis reforme economice și au încercat să calmeze protestele din țară provocate de nemulțumiri sociale și economice.

Situația rămâne tensionată, însă declarațiile oficialilor americani și iranieni indică o deschidere spre evitarea unui conflict militar deschis în regiune.

Motivul selecției: Această schimbare de poziție a președintelui american este importantă pentru desfășurarea evenimentelor geopolitice în Orientul Mijlociu și pentru stabilitatea regională.

Ministrul de externe al Danemarcei și omologul său groenlandez au fost surprinși fumând în lanț în fața Casei Albe după o întâlnire tensionată cu oficialii americani privind planurile SUA de a achiziționa Groenlanda.

Videoclipul a devenit viral, mulți interpretând gesturile diplomatilor ca semne evidente de stres și presiune exercitată de administrația Trump.

În răspuns, Danemarca a anunțat exerciții militare sporite în Groenlanda, implicând membre NATO, iar oficialii europeni exprimă îngrijorarea că aceste acțiuni pot afecta negativ alianța transatlantică.

Motivul selecției: Această situaţie reflectă tensiuni diplomatice între Statele Unite şi aliaţii europeni asupra unei chestiuni geopolitice majore, influenţând relaţiile transatlantice.

În urma unui incident în care un bărbat imigrant a fost împușcat în picior de un agent ICE, protestele au degenerat în violențe în Minneapolis. Protestatarii au atacat forțele de ordine cu pietre și petarde, iar poliția a răspuns cu gaze lacrimogene.

Președintele Trump a catalogat protestatarii drept agitatori și a amenințat cu trimiterea armatei, invocând Legea Insurecției pentru restabilirea ordinii. Oficialii locali au cerut calm și au denunțat prezența agenților federali ca sursă a tensiunilor.

Protestele și reacțiile dure vin pe fondul unei dispute mai largi privind intervenția federală în orașele conduse de democrați, evidențiind polarizarea politică privitoare la imigrație și securitate.

Motivul selecției: Situația reflectă criza politică și socială din Statele Unite privind drepturile imigranților și autoritatea asupra ordinii publice, cu implicații majore pentru stabilitatea internă.

După peste două decenii de negocieri intense, Comisia Europeană și membri fondatori ai Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay) au agreat semnarea unui acord comercial ce va forma o vastă zonă de liber schimb, acoperind 30% din PIB-ul mondial și peste 700 de milioane de consumatori.

Evenimentul de semnare a avut loc la Asuncion, Paraguay, într-o atmosferă marcată de susținerea majorității statelor europene, în ciuda opoziției unor țări precum Franța, și de prezența președinților din regiune, inclusiv reprezentanți ai UE.

Acordul prevede eliminarea parțială a taxelor vamale pentru produselor industriale și agricole, generând atât speranțe pentru creșterea economică, cât și proteste din partea agricultorilor europeni care se tem de concurența produselor sud-americane cu standarde diferite.

Motivul selecției: Semnarea acordului va influența relațiile economice globale și politice dintre Europa și America Latină, cu impact asupra comerțului și agriculturii.

ANAF a lansat un proiect pilot pentru identificarea mașinilor de lux cumpărate cu bani proveniți din surse nejustificate fiscal, analizând 66 de cazuri cu discrepanțe semnificative între venituri și valoarea vehiculelor.

Au fost constatate achiziții în numerar de BMW-uri și Porsche, fără documentație validă pentru proveniența fondurilor, iar unele tranzacții au implicat subevaluări.

DGAF a demarat proceduri fiscale și controale suplimentare, precum și măsuri asigurătorii pentru recuperarea creanțelor din aceste operațiuni, intenționând extinderea controalelor.

Motivul selecției: Acțiunile vizează combaterea evaziunii fiscale și afectează un segment relevant al economiei și societății românești.

În contextul unor atacuri cu drone asupra a două nave petroliere operate de companii elene în Marea Neagră, Grecia a avizat armatorii să efectueze o evaluare actualizată a amenințărilor la adresa flotei lor comerciale.

Atacurile nu au fost revendicate, iar Ucraina și Rusia se acuză reciproc, însă incidentele afectează eforturile de navigare sigură în regiune, crescând costul asigurărilor și impunând măsuri suplimentare de securitate.

Operatorii greci au îndemnat la vigilență sporită, inclusiv evitarea expunerii pe punțile navelor și majorarea controalelor, pentru a se proteja împotriva viitoarelor incidente în această zonă sensibilă.

Motivul selecției: Situația subliniază riscurile crescute din regiunea Mării Negre pentru comerțul maritim internațional și impactul conflictului ruso-ucrainean asupra securității transporturilor.

Analiza imaginilor realizate în ultima perioadă a relevat că portavionul american USS Abraham Lincoln se deplasează către Orientul Mijlociu, regiune de importanță strategică pentru SUA și unde tensiunile cu Iranul escaladează.

Senatorul republican Lindsey Graham a declarat că vestea potrivit căreia Trump nu intenționează să atace Iranul este falsă și a recomandat vigilență, sugerând că o acțiune militară este probabilă.

Aceste evoluții sunt monitorizate în contextul unei posibile intervenții americane mai ample, iar prezența acestui portavion simbolizează un semnal de consolidare a prezenței și a presiunii militare americane în zonă.

Motivul selecției: Deplasarea portavionului și declarațiile oficialilor sugerează o intensificare a tensiunilor militare în regiune, afectând stabilitatea geopolitică.

Julio Iglesias, celebrul cântăreț spaniol, a fost acuzat recent de două foste angajate pentru agresiune sexuală și trafic de persoane. Cele două femei susțin că au fost victime ale unor violențe în reședințele artistului din Republica Dominicană și Bahamas, în anul 2021.

Aceste acuzații au fost depuse în instanțele spaniole în luna ianuarie și sunt analizate de organizații precum Amnesty International. Julio Iglesias și anturajul său au negat ferm aceste acuzații, considerându-le nefondate și au anunțat că își vor pregăti apărarea.

Artistul, care a vândut peste 300 de milioane de discuri în cariera sa, a declarat într-un interviu telefonic că adevărul va ieși la lumină și situația va fi clarificată. Între timp, controversa continuă să atragă atenția presei și publicului internațional.

Motivul selecției: Este un scandal major în lumea muzicală internațională, implicând un artist de renume, iar evoluția cazului va avea impact asupra imaginii și carierei sale.

Sondajul ECFR, realizat pe un eșantion de peste 25.900 de persoane în 21 de țări, evidențiază temerile europenilor legate de un posibil conflict major pe continent, precum și o creștere a percepției UE ca principal adversar al Rusiei în rândul cetățenilor ruși.

Încrederea în Statele Unite a scăzut dramatic, doar 16% dintre europeni considerându-le în continuare un aliat, iar 55% exprimând îngrijorare privind riscul de război și proliferarea armelor nucleare în regiune.

De asemenea, sondajul relevă așteptări privind creșterea influenței Chinei pe scena globală, în special în dezvoltarea tehnologiilor energetice, și un sentiment tot mai pronunțat de incertitudine privind viitorul european și global.

Motivul selecției: Aceste date ilustrează tensiunile geopolitice actuale și sentimentul de nesiguranță în rândul europenilor, care au implicații majore pentru politica externă și securitatea continentului.

Senatorii republicani americani au blocat o rezoluție ce ar fi restricționat acțiunile militare ale președintelui Trump în Venezuela fără permisiunea Congresului, votul fiind decis de vicepreședintele JD Vance.

Acest vot reflectă controlul lui Trump asupra partidului său, în ciuda unor dezacorduri interne evidențiate la voturile anterioare.

Administrația Trump susține că operațiunile din Venezuela sunt judiciară și nu militare, iar sprijinul pentru eforturile militare în zonă rămâne o temă controversată în Congres.

Motivul selecției: Decizia influențează politica militară americană și echilibrul puterilor în SUA, cu implicații interne și regionale.

Germania a decis să trimită o echipă de recunoaștere în Groenlanda, alături de aliați NATO, ca răspuns la amenințările militare venite din partea Rusiei și Chinei în zona Arctică. Acțiunea vizează consolidarea securității și monitorizarea condițiilor locale pentru operațiuni militare.

Acest demers are loc într-un context în care SUA au manifestat intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, ceea ce a stârnit reacții din partea Danemarcei și a aliaților europeni. Germania și partenerii doresc să se coordoneze strâns cu Washingtonul pentru a asigura libertatea și siguranța căilor de transport și comunicații.

Ministerul german al Apărării a precizat că misiunea are drept obiectiv colectarea de informații esențiale privind posibilitățile de desfășurare și antrenament în Groenlanda. Rusia a criticat această prezență NATO ca fiind o militarizare accelerată a regiunii.

Motivul selecției: O creștere a tensiunilor militare în Arctica influențează securitatea internațională și rolul Europei și NATO.

În urma unei întâlniri tensionate la Casa Albă între reprezentanții Danemarcei, Groenlandei și oficiali americani, miniștrii de externe Lars Løkke Rasmussen și Vivian Motzfeldt au fost surprinși fumând țigări, semn al stresului provocat de negocierile dificile.

Președintele american Donald Trump a exprimat intenția de a prelua Groenlanda pentru motive de securitate națională, generând reacții negative în Europa și în special în Danemarca și Groenlanda, care consideră inacceptabile aceste propuneri ce afectează integritatea teritorială.

În răspuns, Danemarca a anunțat exerciții militare suplimentare în Groenlanda alături de aliații NATO, iar oficialii europeni avertizează asupra riscului deteriorării alianțelor transatlantice și solicită o poziție unită pentru contracararea tentativelor americane unilaterale.

Motivul selecției: Acest episod evidențiază fricțiuni geopolitice majore între partenerii europeni și SUA și poate influența în mod durabil relațiile transatlantice și securitatea regională.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în ianuarie 2026 că Rusia așteaptă încă un răspuns oficial din partea SUA după propunerea președintelui Putin de prelungire a tratatului New START cu un an.

Tratatul limitează numărul de focoase nucleare strategice și sisteme de lansare pentru SUA și Rusia, iar neprelungirea lui ar putea crește riscul escaladării nucleare, conform oficialilor ruși.

Deși Rusia și-a suspendat aplicarea tratatului în 2023, nu s-a retras oficial, și susține că includerea arsenalei nucleare ale altor țări în viitoarele acorduri este o problemă complexă ce trebuie abordată.

Motivul selecției: Prelungirea acestui tratat este esențială pentru controlul armamentelor strategice și pentru menținerea stabilității globale în domeniul securității nucleare.

Statele Unite au anunțat suspendarea temporară a procesării vizelor de imigrare pentru 75 de țări, printre care și Republica Moldova, măsură ce vizează doar anumite categorii de vize și a intrat în vigoare începând cu 21 ianuarie 2026.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a precizat că vizele deja emise rămân valabile și că vizele neimigrante, precum cele turistice sau de studii, nu sunt afectate și continuă să fie emise în mod normal.

Numărul vizelor de imigrare emise anual în Moldova este relativ mic, iar pentru cetățenii afectați este posibilă suspendarea temporară a procesului. Ministerul asigură că această măsură nu este specifică Moldovei și se aplică unui grup larg de țări.

Motivul selecției: Decizia SUA afectează unele categorii de vize, dar impactul asupra cetățenilor moldoveni este redus, ceea ce informează publicul și calmează eventualele îngrijorări.

Compania Națională de Investiții a predat amplasamentul pentru noul stadion "Nicolae Dobrin" din Pitești, marcând startul lucrărilor efective pentru o arenă modernă cu aproximativ 15.000 de locuri.

Constructorul are termen de execuție de 26 de luni, iar stadionul va fi organizat pe cinci niveluri, cu facilități sportive și pentru suporteri.

Este o investiție estimată la circa 100 de milioane de euro, cea mai mare parte finanțată de la bugetul de stat, iar clubul FC Argeș se va bucura de acest nou obiectiv începând din 2028.

Motivul selecției: Investiția va contribui la dezvoltarea sportivă locală și infrastructura modernă în regiune, având impact larg asupra comunității.

Documente obținute de avocata Silvia Uscov arată că judecătorul CCR Dacian Dragoș este încă înregistrat ca administrator al firmei Radoncontrol, deși el afirmă că și-a dat demisia înainte de numirea în funcția de judecător constituțional.

Deși judecătorul susține că și-a dat demisia în iulie 2025, înregistrările la Registrul Comerțului nu au fost actualizate la momentul publicării investigației, fapt care ridică semne de întrebare privind respectarea criteriilor de incompatibilitate prevăzute în Constituție.

Situatia este dezbătută în contextul unei ședințe cu o decizie a CCR privind pensiile magistraților, iar tema devine parte a unei dispute mai ample asupra independenței și legalității judecătorilor din Curtea Constituțională.

Motivul selecției: Aceste acuzații pot afecta legitimitatea deciziilor CCR privind pensiile magistraților și ridică probleme privind integritatea magistraților constituționali.

DNA a anunțat că cinci inspectori antifraudă din București au recunoscut fapte de luare de mită în schimbul limitării activităților de control și neîntocmirii de plângeri penale. Aceștia au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției și se află sub anchetă pentru multiple acte de corupție.

Investigarea situațiilor concretizează trafic de influență și complicitate, implicând și administratori ai unor societăți comerciale cu activitate în transportul alternativ și comerțul cu legume și fructe. Sumele pretinse și primite au fost semnificative, iar măsurile au vizat stoparea sesizărilor penale.

Affairul scoate în evidență vulnerabilitățile unor persoane din instituțiile de control fiscal, determinând autoritățile să continue acțiunile anticorupție pentru restabilirea cadrului legal și a echității în domeniul fiscal.

Motivul selecției: Corupția în rândul inspectorilor antifraudă afectează grav economia și corectitudinea fiscală în România, iar demersurile DNA reflectă lupta anti-corupție în sectorul public.

Curtea de Apel București a hotărât că Comitetul pentru analiza legislației din justiție poate funcționa, respingând cererea Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept care contestase înființarea acestuia.

Comitetul va fi compus din reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului și Ministerului Justiției și va analiza punerea în aplicare a legilor justiției adoptate recent, consultând asociațiile magistraților și ONG-uri.

Membrii comitetului pot coopta experți naționali și internaționali, iar recomandările acestuia vor sprijini inițiative legislative și măsuri administrative pentru garantarea independenței și eficienței sistemului judiciar.

Motivul selecției: Decizia permite continuarea activității unui organism cheie în reformarea justiției, cu impact direct asupra independenței și funcționării sistemului juridic din România.

Nicușor Dan a subliniat în întâlnirea cu șefii misiunilor diplomatice că România a depășit un ciclu electoral dificil și un război hibrid, reușind să mențină stabilitatea democratică prin respectarea legii și funcționarea instituțiilor.

În plan extern, unul dintre pilonii mandatului său este întărirea parteneriatului strategic cu Statele Unite, cu accent pe securitatea la Marea Neagră și cooperarea cu state din Balcani și Orientul Mijlociu.

România continuă să susțină integrarea Moldovei în UE, considerând-o un pas esențial pentru prosperitatea și stabilitatea regională, și și-a exprimat angajamentul pentru o pace durabilă în Ucraina, în sprijinul negocierilor promovate de SUA.

Motivul selecției: Declarațiile președintelui conturează viziunea României pe plan intern și extern, având implicații pentru stabilitatea și dezvoltarea țării în 2026.

Primul protest s-a desfășurat în Piața Universității și a fost inițiat de Acțiunea Conservatoare, care a invocat opoziția față de Legea pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, cu participarea Alianței pentru Unirea Românilor.

Marșul a parcurs traseul până în Piața Victoriei, de unde participanții și-au exprimat nemulțumirile prin alocuțiuni și depuneri de coroane, programul fiind organizat strict între 17:30 și 20:30.

Cel de-al doilea protest, autorizat în Piața Victoriei, a avut ca temă măsurile fiscale ale guvernului și s-a desfășurat concomitent, jandarmii recomandând calm și comportament civilizat participanților.

Motivul selecției: Aceste proteste reflectă tensiunile politice și sociale din România, în special pe teme sensibile precum legislația antisemitismului și politicile fiscale.

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă au identificat numeroase cazuri în care persoanele au achiziționat mașini de lux fără a-și justifica veniturile corespunzător, unele plăți fiind făcute în numerar peste plafoanele legale. Printre cazuri se numără achiziții de BMW, Porsche sau Porsche evaluate la sute de mii de lei.

În aceste situații au fost declanșate proceduri legale pentru stabilirea obligațiilor fiscale restante, aplicarea de amenzi și instituirea de sechestre asigurătorii asupra autovehiculelor, pentru recuperarea creanțelor bugetare.

Controalele fac parte dintr-un proiect pilot care urmărește limitarea utilizării fondurilor nedeclarate în achiziții extrem de costisitoare, și vor fi extinse în următoarea perioadă pentru a preveni frauda fiscală.

Motivul selecției: Acțiunile ANAF vizează prevenirea evaziunii fiscale și asigurarea unui tratament fiscal echitabil, protejând astfel bugetul de stat și concurența corectă în piață.

În urma unui control comun al Gărzii de Mediu și Poliției, într-un apartament din orașul Ștei s-a descoperit o crescătorie ilegală cu 13 șerpi, două vipere rare și alte specii protejate ținute în condiții improprii.

Animalele, inclusiv vipere veninoase categorizate pe Lista Roșie IUCN, au fost obținute fără acte legale de proveniență, fiind importate din România și alte țări europene.

Proprietarul se confruntă cu amenzi și interdicții privind înstrăinarea sau înmulțirea animalelor, iar autoritățile au luat măsuri pentru siguranța comunității, dat fiind că nu există antidot specific în țară pentru viperele respective.

Motivul selecției: Cazul expune încălcări grave ale legislației privind protecția animalelor și riscurile pentru sănătatea publică legate de manipularea speciilor veninoase fără protecție adecvată.

Echipa italienească Inter Milano, pregătită de românul Cristian Chivu, a învins cu scorul de 1-0 formaţia Lecce în restanţa din etapa a 16-a a Serie A. Meciul disputat pe Giuseppe Meazza a fost marcat de o decizie controversată a arbitrilor privind un penalty anulat după intervenţia VAR.

În a doua repriză, jucătorii lui Chivu au continuat să preseze, iar golul victoriei a fost înscris de Francesco Pio Esposito după o respingere a portarului oaspeţilor. Această victorie a consolidat poziţia lui Inter ca lider în campionat, cu 46 de puncte.

Recent, Cristi Chivu a primit trofeul „Antrenorul lunii decembrie 2025”, o recunoaștere oficială a performanțelor sale din ultimele meciuri, subliniind astfel ascensiunea sa ca tehnician de talie în Serie A.

Motivul selecției: Cristian Chivu conduce cu succes Inter Milano în Serie A și a fost recunoscut oficial drept antrenorul lunii, confirmând astfel influența sa sportivă importantă în fotbal.

După ce a renunțat la jobul de inginer și și-a vândut bunurile, Dan Grec a călătorit prin 65 de țări, explorând opt continente și diverse culturi, în căutarea experiențelor autentice și aventurilor inedite.

Printre destinațiile sale favorite se numără Gabon, care oferă zone sălbatice și o faună diversă, Islanda cu peisajele vulcanice și natură unică, și Argentina, unde frumusețea și diversitatea peisajelor l-au determinat să ia în calcul o ședere permanentă.

El a subliniat importanța fiecărei țări vizitate în funcție de experiențele personale și a recomandat explorarea locurilor mai izolate și autentice, cu un interes special pentru cultura locală și natura.

Motivul selecției: Experiența unui călător cu numeroase destinații vizitate oferă o perspectivă asupra diversității culturale și naturale apreciate la nivel global.

Potrivit unui raport realizat de BookRetreats și unei psihologe de la Harvard, Lisabona a fost desemnată cea mai fericită destinație de vacanță, datorită iluminării naturale, calității somnului, alimentației sănătoase, accesului la natură și activităților fizice.

Orașul portughez oferă o combinație echilibrată de peisaje, cultură și gastronomie sănătoasă, având peste 2.800 de ore de soare anual și o infrastructură care permite plimbări confortabile.

În top mai apar Helsinki, cu spații verzi și liniște, Orlando, cu parcuri și soare mult, Atena și Edinburgh, fiecare cu propriile avantaje ce contribuie la o stare generală de bine a turiștilor.

Motivul selecției: Studiul oferă o perspectivă științifică asupra factorilor care influențează starea de bine în timpul vacanțelor, informând deciziile turiștilor și ale industriei ospitalității.