Documente guvernamentale arată că serviciile de informații ale Serbiei (BIA) și Rusiei (FSB) au realizat teste cu tunuri sonore LRAD pe câini, dispozitive care pot produce zgomote de până la 150 decibeli, similare unui motor de avion în decolare. Testele s-au desfășurat la distanțe între 25 și 200 de metri, iar scopul a fost evaluarea efectului sunetelor puternice asupra organismelor vii.

Testele au fost făcute fără aprobările legale ale Ministerului Agriculturii din Serbia, ceea ce a stârnit critici și suspiciuni. Oficialii ruși au raportat că câinii nu au prezentat semne de disconfort în urma expunerii la aceste tunuri sonore, iar guvernul sârb susține că dispozitivele nu au fost folosite în timpul protestelor.

Protestatarii serbi au reclamat, după manifestația antiguvernamentală din martie 2025, expunerea la un zgomot intens ce a provocat simptomatologie specifică tunurilor sonore. Opoziția acuză autoritățile de mușamalizare și utilizarea acestor arme sonore împotriva populației, în contextul unui amplu nemulțumiri sociale.

Motivul selecției: Dezvăluirea cooperării între serviciile de informații sârbe și ruse în testarea armelor acustice ridică semne de întrebare asupra respectării drepturilor omului și securității civice în Serbia, chiar în contextul unor proteste masive antiguvernamentale.

Comisia Europeană a aprobat planul României privind investițiile militare în cadrul Programului SAFE, alături de alte șapte state.

România ar putea beneficia de circa 16,68 miliarde de euro pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților de apărare.

Guvernul pregătește detaliile proiectelor eligibile, iar primele transferuri de fonduri vor fi făcute începând cu luna martie 2026.

Motivul selecției: Finanțare majoră pentru modernizarea Apărării naționale.

Municipiul Craiova s-a confruntat cu o nouă întrerupere a furnizării căldurii, cauzată de o avarie la rețeaua primară de termoficare în zona Hotel Ramada.

Societatea Electrocentrale Craiova a întrerupt alimentarea cu agent termic în peste 40 de puncte termice din oraș, afectând o mare parte a populației racordate.

Aceasta este a patra avarie din acest an, ultima fiind remediată cu doar o zi înainte, demonstrează o situație persistentă a sistemului de termoficare local.

Motivul selecției: Afectează confortul termic a mii de locuitori în sezonul rece.

La Utrecht, în centrul orașului, mai multe clădiri s-au prăbușit în urma unei explozii puternice urmate de un incendiu masiv. Patru persoane au fost rănite și transportate la spital pentru îngrijiri medicale de urgență, însă autoritățile nu pot confirma momentan dacă mai există persoane prinse sub dărâmături, din cauza incendiului activ.

Primarul orașului a declarat că intervenția serviciilor de urgență este dificilă din cauza flăcărilor, iar cauza exploziei este încă necunoscută. Pagubele materiale sunt extinse, multe clădiri având ferestre sparte sau ziduri deteriorate, iar zona este frecventată intens de localnici și turiști.

Salvatorii continuă intervenția pentru localizarea și salvarea eventualelor victime, fiind solicitat sprijin suplimentar. Autoritățile recomandă populației să evite zona epicentrului exploziilor pentru a nu împiedica operațiunile de urgență.

Motivul selecției: Incidentul din Utrecht atrage atenția asupra riscurilor în zone urbane dens populate și răspunsului de urgență în cazuri complexe de explozie și incendiu, cu implicații pentru siguranța publică.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a stabilit atribuțiile vicepremierului Radu Miruță pentru gestionarea priorităților guvernamentale.

Miruță va aviza proiecte cu impact bugetar din Ministerul Afacerilor Externe, Mediului și Economiei, dar și va coordona politic aceste instituții.

Decizia a fost oficializată prin publicare în Monitorul Oficial și urmărește o coordonare mai eficientă a acestor domenii de politică publică.

Motivul selecției: Consolidarea coordonării guvernamentale a unor ministere-cheie.

Ministerul Dezvoltării a propus un proiect de lege care prevede ca ANAF și primăriile să publice online liste cu persoanele fizice care au datorii restante la impozite și taxe locale, asemenea listelor existente pentru firme. Această măsură vizează sporirea transparenței și presiunea asupra celor ce nu-și plătesc obligațiile fiscale.

Printre cei vizați sunt contribuabili care câștigă bani din închirierea locuințelor sau din tranzacții cu criptomonede, dar și alte categorii ce nu-și achită taxele la timp. Proiectul prevede și o listă a celor buni plătitori, pentru informarea publicului.

Un avocat specializat exprimă îngrijorări legate de protecția datelor cu caracter personal și conformitatea cu regulile GDPR, criticate de ministrul Dezvoltării, care susține că astfel de măsuri funcționează în alte state europene și reprezintă o corectă metodă de presiune socială.

Motivul selecției: Inițiativa încearcă să echilibreze nevoia de transparență fiscală cu respectarea drepturilor individuale, influențând politica fiscală și moralitatea publică în România.

Fermierii români au inițiat acțiuni de protest cu tractoarele în județe precum Cluj și Iași, blocând temporar traficul rutier.

Principala nemulțumire o reprezintă acordul comercial UE-Mercosur, care facilitează importuri agricole sud-americane la prețuri mai mici decât cele locale.

Agricultorii contestă și creșterea taxelor și costurile ridicate de producție, ce le afectează competitivitatea pe piața internă.

Motivul selecției: Protest care implică direct sute de fermieri și afectează traficul rutier în mai multe regiuni.

Ministerul Culturii a anunțat că proiectul de achiziție a corespondenței dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle a intrat într-o etapă de expertiză care vizează verificarea autenticității scrisorilor existente, componentă esențială pentru întregirea patrimoniului spiritual național.

În paralel, a fost lansat apelul de proiecte culturale "Brâncuși150", care susține inițiative dedicate comemorării a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși. Proiectele pot include domenii diverse precum fotografie, sculptură, artă urbană și educație culturală alternativă.

Bugetul alocat sesiunii de finanțare este de 500.000 lei, iar proiectele trebuie să se desfășoare între 16 martie și 16 septembrie 2026, cu termen limită de depunere 16 februarie. Intenția este de a stimula creativitatea și implicarea în patrimoniul cultural românesc.

Motivul selecției: Aceste inițiative reflectă implicarea autorităților în conservarea patrimoniului cultural național și susținerea creativității artistice contemporane.

Ministerul Culturii a început analiza și expertizarea unui fond de aproximativ 400 de pagini de corespondență între Mihai Eminescu și Veronica Micle, documente cu valoare literară și istorică deosebită, ce urmează a fi achiziționate pentru patrimoniul național.

Achiziția implică verificări detaliate de autenticitate, trasabilitate și evaluare, criterii esențiale pentru protejarea patrimoniului spiritual românesc, cu sprijinul instituțiilor specializate.

Totodată, instituția a lansat apelul „Brâncuși150”, menit să susțină proiecte culturale în diverse discipline artistice, în vederea celebrării a 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, cu o finanțare totală de 500.000 lei.

Motivul selecției: Inițiativele marchează eforturile statului român de conservare și promovare a valorilor culturale naționale și de încurajare a creativității artistice în anii aniversari importanți.

După arestarea lui Nicolas Maduro, SUA au negociat o vânzare importantă de petrol venezuelean către piața americană, în valoare de 500 de milioane de dolari.

Președintele Trump a anunțat că așteaptă să importe între 30 și 50 de milioane de barili din Venezuela, controlând financiar veniturile acestora.

Cu toate acestea, companii petroliere mari întâmpină obstacle în a investi pe plan local din cauza contextului geopolitic și economic complicat.

Motivul selecției: Subliniază schimbări majore în geopolitica energetică regională și mondială.

Ministerul Economiei pregătește restructurări și reduceri de cheltuieli în administrația publică și în companiile de stat, care trebuie făcute riguros și legal.

Ministrul Irineu Darău subliniază că tăierile arbitrare sunt periculoase și că trebuie evaluate eficiența angajaților și costurile reale.

Procesul este complex din cauza diversității situațiilor celor 47 de companii de stat aflate în coordonarea ministerului și presupune stabilirea unor criterii stricte de performanță.

Motivul selecției: Impact major asupra managementului companiilor de stat și administrației publice.

Agenția Fitch monitorizează riscurile crescute din Europa cauzate de disputa geopolitică legată de Groenlanda și posibila fracturare a NATO.

Ratingurile țărilor cu proximitate față de Rusia sunt cele mai vulnerabile în fața tensiunilor militare și politice.

Deși Danemarca are un rating AAA solid, șeful departamentului Fitch a avertizat că tensiunile pot influența ratingurile statelor mai sensibile.

Motivul selecției: Previziuni privind riscurile economice determinate de instabilitatea politică și militară regională.

Ministerul rus al Finanțelor raportează o scădere semnificativă a veniturilor din petrol și gaze, cauzată de prețuri mai mici și evoluția valutară.

Aceasta afectează bugetul de stat al Rusiei, o sursă vitală de finanțare pentru cheltuielile sociale și militare.

Paralel, SUA au început să vândă petrol venezuelean, marcând o schimbare în dinamica energetică regională după detenția liderului Maduro.

Motivul selecției: Efectele drastice ale piețelor energetice asupra economiilor naționale și geopolitica resurselor.

Meraj Tehrani a fugit în Turcia după ce a documentat violențele brutale comise de regimul iranian împotriva protestatarilor.

Acesta a povestit în lacrimi cum forțele de ordine au tras în pieptul oamenilor și au ucis inclusiv copii pe străzi.

Turcia a reiterat opoziția față de o intervenție militară externă, pledând pentru o soluție diplomatică și stabilitate regională.

Motivul selecției: Criza umanitară și politică din Iran continuă să escaladeze afectând mii de oameni.

Statele europene și Danemarca au decis creșterea prezenței militare în Groenlanda ca reacție la amenințările Rusiei și Chinei în regiune.

Casa Albă a precizat că aceste mișcări nu influențează planurile președintelui Trump de a achiziționa sau controla insula prin alte mijloace.

Un grup de lucru va continua discuțiile în cadrul unor întâlniri între oficiali americani, danezi și groenlandezi, dar obiectivul rămâne ferm.

Motivul selecției: Conflictele geopolitice majore ale momentului cu impact global.

La un eveniment dedicat armatei franceze, Emmanuel Macron a apărut cu un ochi roșu, determinat de o ruptură benignă a unui vas de sânge.

Președintele a făcut o glumă referitoare la ochiul său și a reafirmat angajamentul pentru o armată puternică și adaptată provocărilor globale.

Franța intenționează să dubleze bugetul pentru armată până în 2027, investițiile vizând armament și mijloace operaționale moderne.

Motivul selecției: Reacția unui lider important pe fondul tensiunilor geopolitice actuale.

În timpul manifestațiilor anti-guvernamentale din Iran, un canadian a fost ucis, iar circumstanțele sunt investigate de autoritățile canadiene.

Ministerul canadian de Externe a acuzat regimul iranian de reprimare brutală și solicită încetarea imediată a violențelor.

Iranul se confruntă cu o criză majoră, cu numeroși protestatari reținuți și decedați, iar comunicarea cu exteriorul este restricționată.

Motivul selecției: Situație gravă din perspectiva drepturilor omului și diplomației internaționale.

John Bolton, fost consilier pentru securitate națională, a afirmat că Ronald Lauder, un miliardar prieten vechi al lui Donald Trump, a fost cel care i-a sugerat președintelui american ideea de a cumpăra Groenlanda. Lauder are interese comerciale în insulă și a influențat considerabil această inițiativă.

Propunerea a atras atenția asupra potențialului strategic și economic al Groenlandei, mai ales în domeniul resurselor naturale și noilor rute maritime care se deschid din cauza topirii gheții. Lauder face parte dintr-un consorțiu care investește în terenuri și proiecte industriale în această regiune.

Deși propunerea a fost respinsă oficial de Danemarca și a stârnit controverse publice, obsesia pentru Groenlanda a continuat să fie promovată de Lauder și Trump, evidențiind o suprapunere între afacerile personale și politicile guvernamentale.

Motivul selecției: Această conexiune scoate în evidență modul în care interesele personale și relațiile de prietenie pot influența politicile externe ale Statelor Unite.

Ronald Lauder, un om de afaceri bogat și prieten de multă vreme al lui Donald Trump, a influențat puternic interesul președintelui american pentru achiziția Groenlandei, conform declarațiilor lui John Bolton. Acesta din urmă reamintește începutul discuțiilor în Biroul Oval în primii ani ai mandatului lui Trump.

Dincolo de interesele strategice, Lauder a dezvoltat afaceri în Groenlanda, inclusiv exportul de apă și proiecte energetice, conturând astfel o legătură între latura economică și cea politică. Mai mult, a ajutat la promovarea ideii de extindere a prezenței americane în Arctica.

În ciuda reacțiilor negative din partea Danemarcei și a comunității internaționale, susținerea lui Lauder a continuat, iar influența sa în administrația Trump este privită ca exemplu al intersectării dintre afaceri personale și politici oficiale.

Motivul selecției: Investigația relevă conexiunea dintre interesele private și deciziile politice în politica externă americană, reflectând un aspect sensibil al guvernării Trump.

Cristian Tudor Popescu îl critică pe primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, pentru lipsa unui răspuns clar privind vinovații pentru dezastrul termoficării și alte probleme grave din Capitală. Deși primarul prezintă o imagine catastrofală a situației, acesta evită să indice o persoană responsabilă sau cauzele exacte.

Gazetarul remarcă ironic că Ciucu exclude anteriorii responsabili, în special pe predecesorul Nicușor Dan, fără a oferi o explicație clară, ceea ce creează o incoerență logică în discursul său și stârnește neîncredere.

Potrivit lui CTP, această strategie pare un joc politic prin care Ciucu încearcă să câștige simpatie sau să evite conflicte în interiorul clasei politice, însă riscă să dezamăgească electoratul și să submineze încrederea în administrarea orașului.

Motivul selecției: Declarațiile ediliului și reacțiile publice relevă tensiuni și nemulțumiri cu privire la managementul administrației bucureștene, un subiect de interes pentru locuitorii Capitalei și pentru politică locală.

Cristian Tudor Popescu îl critică pe premierul Ilie Bolojan, care susține că acuzațiile de plagiat la adresa ministrului Justiției nu îl afectează pentru că nu au avut loc în timpul mandatului său. CTP susține că această perspectivă ignoră consecințele morale ale plagiatului.

Gazetarul denunță faptul că premierul pledează pentru o "imunitate ministerială" ce exclude responsabilitatea trecută a politicienilor și consideră că o reputație cinstită impune transparență și asumare față de acuzațiile publice.

Popescu apreciază că Bolojan ar acționa mai degrabă ca un politician interesat să nu își deterioreze relațiile politice, decât ca un tehnocrat responsabil, subliniind nevoia unei conduite morale ferme în guvernare.

Motivul selecției: Comentariul analizează impactul acuzațiilor de plagiat asupra credibilității conducerii guvernamentale și dezbate standardele etice în viața politică românească.

Un accident fatal a avut loc în localitatea Buda, unde o femeie a fost prinsă sub propria mașină neasigurată corespunzător pe un teren în pantă.

Echipajele de intervenție au extras victima, însă aceasta a fost declarată decedată la fața locului.

Poliția efectuează investigații pentru a determina cauzele și condițiile producerii incidentului.

Motivul selecției: Accident mortal provocat de neasigurarea autoturismului, cu consecințe tragice.

România a primit aprobarea Comisiei Europene pentru planul său de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, alături de alte șapte state membre. Împrumuturile au dobânzi reduse, perioade de rambursare lungi și includ o perioadă de grație de 10 ani.

Planul României cuprinde 25 de proiecte, în valoare totală de aproximativ 11,7 miliarde euro, pentru echipamente militare precum sisteme antiaeriene, vehicule de luptă infanterie, drone și muniții. Decizia finală privind aprobarea totală este așteptată la sfârșitul lunii februarie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat progresele realizate în apărare la nivelul UE și a menționat că aprobarea acestui prim lot pregătește terenul pentru altele, în scopul întăririi securității și a cooperării militare în Europa.

Motivul selecției: Aprobarea evidențiază angajamentul României și altor state europene în consolidarea securității comune, facilitând investițiile pe termen lung în echipamente militare moderne și interoperabile.