Jandarmeria Capitalei a intervenit joi în Piaţa Victoriei pentru a controla un protest care a degenerat, aplicând patru amenzi contravenţionale totalizând 10.400 lei şi întocmind un act de sesizare penală pentru ultraj.

În cursul manifestaţiei, unii protestatari au aruncat cu recipiente din plastic, bulgări de zăpadă şi panouri metalice spre forţele de ordine, ceea ce a impus folosirea pe scurt a sprayului iritant-lacrimogen.

Nicio persoană nu a fost rănită în urma acestor incidente, iar jandarmii continuă verificările pentru identificarea tuturor celor care au încălcat legea."

Motivul selecției: Incident cu impact social major și implicarea forțelor de ordine în capitală.

În după-amiaza zilei de 15 ianuarie 2026, o explozie masivă a avut loc în orașul Utrecht din Olanda, provocând distrugerea a mai multor clădiri vechi. Incidentul a fost generat de o scurgere de gaze, care a declanșat și un incendiu extins.

Echipele de intervenție, inclusiv pompierii și un elicopter, au ajuns prompt la fața locului și au reușit să stingă incendiul după șase ore de eforturi intense. A fost activat planul alb de intervenție, iar autoritățile au raportat patru persoane rănite, fără riscuri pentru viața lor.

Primarul Sharon Dijksma a transmis că nu există victime în rândul celor aflați sub dărâmături și a declarat că daunele structurale sunt semnificative. Cauza exactă a scurgerii de gaze este investigată, însă este exclusă orice acțiune criminală.

Motivul selecției: Incidentul dintr-un oraș olandez important pune în lumină riscurile legate de instalațiile de gaz și necesitatea intervențiilor rapide.

Pentru a detensiona situația din Piața Victoriei, jandarmii au folosit pulverizatoare cu substanțe iritant-lacrimogene în fața participanților violenți care au aruncat cu obiecte în forțele de ordine.

Conform Jandarmeriei, nicio persoană nu a fost rănită în urma acestor incidente, iar protestatarii au fost îndemnați să coopereze pentru menținerea unui climat pașnic.

Manifestanții au protestat împotriva guvernului și a unor legi controversate, iar autoritățile continuă să identifice pe cei care au încălcat normele legale."

Motivul selecției: Confirmarea utilizării forței de ordine pentru menținerea ordinii la protest.

După arestarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, Statele Unite au încheiat o primă vânzare de petrol venezuelaen, în valoare de 500 milioane de dolari.

Casa Albă consideră că acest acord energetic este istoric și că veniturile din vânzări vor fi controlate de guvernul interimar susținut de SUA.

Companiile petroliere mari sunt reticente în momentul actual, ExxonMobil arătând dificultăți în a investi în această situație incertă.

Motivul selecției: Schimbări majore în controlul resurselor petroliere venezuelaene cu implicații economice globale.

Ministerul cubanez de Externe a declarat că oferirea ajutorului umanitar de către Washington victimelor uraganului Melissa este folosită în scopuri politice și de manipulare.

SUA au trimis ajutor în valoare de 3 milioane de dolari destinat aproximativ 6.000 de familii cubaneze, asigurând cooperarea prin Biserica Catolică, însă fără o comunicare oficială cu Havana.

Contextul include tensiuni crescute între Statele Unite, Cuba și Venezuela, cu critici reciproce privind gestionarea crizelor interne și externe.

Motivul selecției: Conflict geopolitic și ajutor umanitar în zona Caraibelor afectat de tensiuni politice.

Pe aeroportul din Havana, au avut loc ceremonii solemne în memoria celor 32 de militari cubanezi uciși în timpul raidului american din Venezuela.

Raul Castro și președintele cubanez Miguel Diaz-Canel au condus omagiile, evidențiind curajul și sacrificiul militarilor.

Guvernul cubanez a folosit acest moment pentru a reafirma unitatea națională și rezistența în fața presiunilor americane.

Motivul selecției: Reacții oficiale în Cuba după incidentele militare din Venezuela.

Șeful diplomației daneze a declarat că achiziționarea Groenlandei de către SUA este exclusă și reprezintă o încălcare a suveranității naționale.

Discuțiile tensionate au avut loc după declarațiile contradictorii ale Casei Albe care sugerau o posibilă preluare a insulei arctice.

Groenlanda și Danemarca au creat un grup de lucru pentru a aborda dezacordurile legate de această temă și pentru a menține cooperarea în cadrul NATO.

Motivul selecției: Conflicte diplomatice privind suveranitatea și interese strategice la nivel global.

Lidera opoziției venezuelene María Corina Machado a confirmat că i-a înmânat lui Donald Trump Premiul Nobel pentru Pace într-un cadru privat, fără să precizeze dacă președintele american l-a acceptat.

Aceasta a fost prima întâlnire dintre cei doi, după ce SUA au efectuat operațiuni militare în Venezuela în urma cărora Maduro a fost capturat.

Premiul i-a fost acordat lui Machado pentru lupta sa pentru drepturile democratice și tranziția pașnică în Venezuela, în contextul unei situații politice foarte tensionate.

Motivul selecției: Eveniment diplomantic major între SUA și opoziția venezueleană.

Billy Long, candidatul pentru postul de ambasador al SUA în Islanda, a făcut o glumă spunând că Islanda va deveni al 52-lea stat al SUA, ceea ce a provocat indignare în țara nordică.

Ministerul de Externe al Islandei a solicitat clarificări Ambasadei SUA, iar o petiție manifestând nemulțumirea a strâns peste 3.200 de semnături.

Long și-a cerut scuze pentru comentariu, explicând că a fost o glumă făcută între prieteni și că regretă interpretarea ofensatoare a remarcilor sale.

Motivul selecției: Tensiuni diplomatice și reacții oficiale la o declarație controversată reflectând tensiunile geopolitice din zona arctică.

Președintele american Donald Trump și-a reafirmat scepticismul față de María Corina Machado, lidera opoziției venezuelene, subliniind că nu crede că aceasta are sprijin suficient pentru conducerea tranziției în Venezuela.

Casa Albă a declarat că poziția lui Trump rămâne neschimbată după întâlnirea cu Machado și în contextul capturării lui Maduro, iar negocierile privind petrolul venezuelean sunt în curs.

În același timp, SUA au finalizat o primă vânzare de petrol venezuelean după arestarea lui Maduro, iar Trump a amenințat alte acțiuni militare și a susținut guvernul interimar al Venezuelei.

Motivul selecției: Evoluții cheie în criza politică din Venezuela cu impact global.

María Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela și laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a declarat că este dispusă să împartă distincția cu fostul președinte american Donald Trump. Aceasta urmează să se întâlnească cu el la Casa Albă în încercarea de a obține sprijin extern în lupta sa pentru democrație.

Trump, deși a acceptat să primească acest premiu cu rezervă, a sprijinit guvernul interimar condus de Delcy Rodríguez, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul opoziției. Machado încearcă să-l convingă pe Trump că sprijinul acordat actualului guvern este o eroare și că opoziția ar trebui să gestioneze tranziția politică.

Deși figura lui Machado este polarizantă, ea se bucură de susținerea unor segmente importante ale populației și a opoziției fragmentate anterior. Întâlnirea cu Trump ar putea influența evoluția politică din Venezuela, în contextul unui control încă ferm al regimului asupra instituțiilor statului.

Motivul selecției: Contextul politic tensionat din Venezuela implică influențe externe majore, iar întâlnirea Machado-Trump poate afecta evoluția situației.

Delcy Rodriguez, președinta interimară a Venezuelei, afirmă că țara sa este pregătită să înfrunte Statele Unite prin dialog diplomatic.

Ea a declarat în Parlament că Venezuela nu se teme de presiunile americane, în contextul capturării lui Maduro și intervențiilor militare recente.

Discursul său a fost primit cu ovații, evidențiind voința Venezuelei de a gestiona criza cu maturitate politică și deschidere.

Motivul selecției: Declarații-cheie din partea conducerii Venezuelei privind relațiile cu SUA.

Televiziunea de stat iraniană a difuzat interogatorii în care protestatari arestați par să-și recunoască acuzațiile, toate conduse de șeful sistemului judiciar Gholamhossein Mohseni Ejei.

ONG-urile și activiștii denunță aceste mărturii ca fiind obținute prin constrângere și tortură, încălcând prezumția de nevinovăție și drepturile procesuale.

Numărul victimelor protestelor a ajuns la peste 3.400 de morți și aproximativ 10.000 de arestări, în timp ce autoritățile promit procese rapide și publice pentru arestați.

Motivul selecției: Încălcări grave ale drepturilor omului și libertăți limitate în contextul protestelor din Iran.

Câteva mii de oameni au protestat în București împotriva legii Vexler, organizat de eurodeputatul Claudiu Târziu și susținut de AUR.

Un bărbat pe motocicletă a proiectat sloganul „Marș la Moscova” pe o clădire din Piața Universității, provocând reacții critice și intervenția jandarmilor.

Protestatarii au continuat marșul spre Guvern, scandând lozinci precum „Stop legea Vexler” și „Libertate”, iar liderii opoziției au susținut discursuri.

Motivul selecției: Eveniment public cu conținut politic și tensiuni simbolice.

O deflagrație a afectat grav o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, rănind un polițist și provocând pagube materiale importante în zonă.

Ancheta a descoperit o țeavă spartă subteran care s-ar putea să fi cauzat acumularea de gaze înainte de explozie.

Alimentarea cu gaze naturale în zonă a fost oprită, iar mai multe străzi rămân închise în urma incidentului, care a generat evacuări din cauza frigului.

Motivul selecției: Incident major cu impact asupra siguranței publice și infrastructurii locale.