România înregistrează deficit gemeni — bugetar și de cont curent — la niveluri îngrijorătoare, cu statul echivalând ca generator al datoriei mai mult decât economia privată. Acest fapt impune riscuri privind finanțarea și stabilitatea macroeconomică a țării.

Inflația, crescută semnificativ în 2025, în mare parte din cauza liberalizării prețurilor la energie și creșterii TVA-ului, afectează puterea de cumpărare a populației, care scade, iar consumul se contractă. Banca Națională menține dobânzi ridicate pentru contracararea acestor presiuni, deși acestea complică și finanțarea statului.

Economia crește lent spre stagnare, cu agricultură și construcții ca motoare ale ofertei, investițiile susținând cererea, însă consumul rămâne slab. Pe de altă parte, piața muncii afișează o creștere ușoară a șomajului și o reducere a locurilor de muncă disponibile, indicând o scădere a tensiunii pe această piață.