Evoluția prețului aurului depășește teama de piață, reflectând o schimbare a strategiilor de investiții, prin diversificarea față de active tradiționale precum obligațiunile și monedele. Băncile centrale, în special Polonia și Bolivia, adaugă aur în rezervele lor pentru a reduce dependența de dolarul american, iar investitorii îl consideră o asigurare pe termen lung.

Argintul are un rol dual, fiind atât activ de refugiu, cât și materie primă industrială esențială în tehnologiile verzi. Blocajele în aprovizionare și restricțiile chineze privind exporturile de minerale strategice diminuează stocurile, crescând prețul și atrăgând fluxuri speculative care amplifică volatilitatea.

În contextul datoriei publice crescânde în SUA, a inflației și a incertitudinilor geopolitice, aurul și argintul atrag capital pentru protecție. Protecționismul administrației Trump redefinește metalele prețioase ca active de securitate națională, cu prețuri influențate de cerere financiară și situații industriale.