Începând cu 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită, iar indemnizația se va calcula în funcție de durata totală a concediului, cu rate între 55% și 75%. Această schimbare afectează în mod special pacienții cronici.

Pacienții cu boli cronice protestează vehement, susținând că această măsură le poate diminua veniturile semnificativ, iar reprezentanții sindicatelor au solicitat intervenția Avocatului Poporului și contestă decizia la Curtea Constituțională.

Petiția semnată de 34 de asociații ale pacienților avertizează asupra riscului reprezentat de această măsură, iar reprezentanții pacienților au anunțat că vor sesiza și organisme europene de protecție a drepturilor.

Motivul selecției: O decizie cu impact financiar semnificativ asupra unei categorii numeroase de angajați și pacienți.

La data de 30 ianuarie 2026, în urma unui control la Calafat, polițiștii români și bulgari au oprit un autovehicul cu patru persoane, inclusiv trei cetățeni străini din Iran, Turcia și Maroc, care dețineau documente de solicitanți de azil bulgare.

Șoferul român este suspectat că a transportat ilegal migranți în schimbul unei sume de bani, iar cei trei străini urmau să ajungă în Vestul Europei.

Migranții au fost predați autorităților bulgare pentru continuarea procedurilor, în cadrul unui plan comun de acțiune între polițiile de frontieră din România și Bulgaria.

Motivul selecției: Un caz de trafic de migranți cu implicații legale și pentru controlul frontierelor.

Pe 31 ianuarie 2026, polițiștii și lucrătorii vamali au descoperit într-un control amănunțit o cantitate mare de țigarete nedeclarate în bagajele de cală a trei cetățeni români reveniți din Emiratele Arabe Unite.

În total, în cele trei bagaje s-au găsit 175.200 de țigarete, considerate a fi contrabandă. Întreaga cantitate a fost reținută de autoritatea vamală, iar cei implicați sunt cercetați penal.

Această descoperire face parte din eforturile Poliției de Frontieră Române de a preveni infracțiunile transfrontaliere și contrabanda cu produse accizabile în România.

Motivul selecției: Un caz relevant pentru combaterea contrabandei și siguranța frontierelor.

O femeie a găsit posibile rămășițe umane lângă o casă din Slobozia, declanșând o amplă investigație a poliției locale. Verificările au fost reluate și extinse pe o suprafață mare, cu sprijinul unor echipe specializate și tehnologie specifică.

Peste 30 de polițiști și jandarmi participă la căutări, explorând terenul la pas și folosind drone și câini specializați în depistarea cadavrelor. Au fost verificate și listele persoanelor dispărute din zona respectivă.

Ancheta continuă, iar rezultatele preliminare de la Institutul Național de Medicină Legală sunt așteptate. În prezent nu au fost găsite alte rămășițe, iar autoritățile nu exclud nicio ipoteză.

Motivul selecției: Un eveniment cu implicații majore pentru siguranța locală și o investigație importantă în domeniul justiției.

La 1 februarie 2026, Bulgaria a retras complet moneda națională leva din circulație, devenind astfel parte a zonei euro, după ce pe parcursul lunii ianuarie euro a circulat împreună cu leva. Această schimbare a urmat oficializării adoptării euro încă de la 1 ianuarie 2026.

Leva a fost simbolul suveranității financiare a Bulgariei timp de aproape 146 de ani, fiind emisă pentru prima dată în 1880, la scurt timp după restabilirea statalității bulgare. Denumirea monedei reflectă simbolul național al Bulgariei, leul, iar structura și valorile sale au fost inițial inspirate de francul francez.

În perioada de tranziție, comercianții și consumatorii au fost obligați să utilizeze moneda euro exclusiv pentru tranzacții, dar afișarea prețurilor s-a păstrat în ambele monede până în august 2026 pentru a asigura claritate și protecție consumatorilor. Această schimbare reprezintă un pas important în integrarea Bulgaria în sistemul economic european.

Motivul selecției: Schimbarea are un impact major asupra economiei Bulgariei și asupra consumatorilor, marcând un moment istoric după o tranzitie monetară de aproape 1,5 secole.

Liderul suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, a avertizat că un atac al SUA asupra Iranului va provoca un război cu amploare regională și că națiunea iraniană va riposta cu fermitate.

Declarațiile vin pe fondul deplasării portavionului USS Abraham Lincoln în zone sensibile din Marea Arabiei și a tensiunilor sporite provocate de reprimarea protestelor în Iran.

Deși Donald Trump a anunțat că Iranul poartă negocieri, situația rămâne tensionată, iar Iranul a amenințat răspunsuri militare grave în cazul unui atac american.

Motivul selecției: Declaratii cu potențial de escaladare a tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu și riscuri pentru securitatea globală.

Michael Jackson a înregistrat gânduri în care afirmă că copiii se atașau emoțional de el și doreau să-l îmbrățișeze, situație ce i-a creat uneori dificultăți.

Aceste înregistrări au fost folosite într-un documentar care analizează procesul său penal din 2005, în care a fost achitat pentru acuzații de abuz sexual.

Jackson a negat vehement acuzațiile, susținând că a fost ținta unei conspirații, iar înregistrările adaugă nuanțe noi perspectivei publice asupra cazului.

Motivul selecției: Aspecte noi privind controversatele acuzații contra unei celebrități cu notorietate mondială.

ONU se confruntă cu o criză financiară din cauza neachitării la timp sau în întregime a cotizațiilor obligatorii de către mai multe state membre, determinând blocarea angajărilor și reducerea activităților.

Antonio Guterres trage un semnal de alarmă într-o scrisoare deschisă, avertizând că organizația riscă colapsul financiar iminent dacă situația nu se remediază.

Pe fondul tensiunilor geopolitice, în special cu SUA, care a redus finanțarea multor agenții ONU, Guterres solicită statelor membre să-și onoreze obligațiile sau să revizuiască regulile financiare.

Motivul selecției: Un pericol major pentru funcționarea unei organizații-cheie în politica globală și cooperarea internațională.

Donald Trump a afirmat că SUA sunt dispuse să negocieze un acord cu Cuba, după ce impun sancțiuni țărilor care mențin relații comerciale cu Havana, în special în domeniul petrolului.

Trump a subliniat că economia Cubei este grav afectată de pierderea sprijinului Venezuelei, anterior principalul său furnizor de petrol.

Venezuela, condusă de Delcy Rodriguez după capturarea lui Nicolas Maduro, și-a exprimat solidaritatea față de Cuba și respinge acțiunile SUA ca fiind punitive.

Motivul selecției: Tensiunile dintre SUA și Cuba au implicații geopolitice în regiune și afectează relațiile internaționale.

În următoarele zile, România va fi afectată de temperaturi foarte scăzute, vânt puternic și ninsori viscolite, potrivit ANM, cu avertizări care acoperă mai multe regiuni.

Capitala va avea parte de temperaturi maxime negative, ninsori și vânt care amplifică senzația de frig, iar stratul de zăpadă va putea ajunge la câțiva centimetri.

Meteo specialiștii anunță o ușoară încălzire spre finalul săptămânii, dar pericolul gerului și al viscolului va persista timp de câteva zile.

Motivul selecției: Informații esențiale pentru adaptarea populației și a autorităților la condiții meteo dificile.

ANM avertizează asupra menținerii unui episod rece și geros până pe 3 februarie, cu ninsori viscolite și vânt puternic în aproape toate regiunile.

La București se prognozează temperaturi maxime negative, ninsori și vânt puternic care va amplifica senzația de frig, iar stratul de zăpadă va fi de câțiva centimetri.

Meteorologii estimează că din mijlocul săptămânii vremea se va încălzi treptat, deși izolat pot apărea temporar precipitații și ceață.

Motivul selecției: Condițiile meteorologice pot afecta considerable viața cotidiană și siguranța rutieră, impunând măsuri de prevenție.

ANM semnalează o perioadă cu temperaturi mult mai scăzute decât media, intensificări de vânt și ninsori viscolite în Moldova, Muntenia, Dobrogea și alte regiuni.

Codurile galbene sunt active până pe 3 februarie, când se așteaptă temperaturi minime între -16 și -9 grade și intensificări ale vântului cu rafale între 50 și 55 km/h.

Se recomandă prudență în trafic, echiparea corespunzătoare și atenție sporită din partea populației, în special în zonele vizate de atenționări.

Motivul selecției: Fenomen meteo sever ce afectează mobilitatea și sănătatea populației pe arii extinse.

Temperaturile foarte scăzute din nordul Moldovei au menținut condiții ideale pentru sporturile de iarnă, atrăgând un număr mare de turiști pe pârtiile din Bucovina.

Deși gerul poate coborî până la -21 de grade în zona Moldovei, pasionații de schi au profitat de zăpada stabilă și de pârtiile bine pregătite.

Meteorologii estimează persistența vremii reci până la mijlocul săptămânii, cu posibilități de ninsori localizate, în special în zona de nord-est a țării.

Motivul selecției: Impact asupra turismului montan și recreației în condiții de iarnă severă.

Un nou serial documentar britanic a prezentat înregistrări audio cu Michael Jackson în care acesta vorbește despre modul în care copiii se atașau de personalitatea sa, dorind să-l îmbrățișeze și să-l atingă, ceea ce uneori îi crea probleme. Aceste materiale au fost înregistrate în contextul procesului său penal din 2005.

Serialul analizează cele 14 săptămâni de proces în care Jackson a fost acuzat de abuz asupra unui minor, dar a fost achitat. În aceste înregistrări, artistul se arată afectat de acuzații, menționând că nu ar putea trăi fără să mai vadă copii.

Michael Jackson a susținut nevinovăția pe parcursul procesului, vorbind despre un posibil complot pentru a-l discredita. Doctorul său personal a fost ulterior condamnat pentru administrarea letală a unui anestezic. Moartea cântărețului a avut loc în 2009, la vârsta de 50 de ani.

Motivul selecției: Materialele oferă o perspectivă nouă asupra controverselor din viața lui Michael Jackson și asupra unui proces mediatizat internațional.

Programul Artemis, care urmărește revenirea oamenilor în apropierea Lunii, a costat aproape 100 de miliarde de dolari și a fost marcat de întârzieri și provocări tehnice. Misiunea Artemis II, programată pentru februarie 2026, va purta patru astronauți într-un zbor orbital în jurul Lunii, fără aselenizare.

Capsula Orion va fi lansată cu racheta Space Launch System, cea mai puternică construită până acum de NASA. Astronauții vor face ocolul Lunii, apropiindu-se la aproximativ 6.400 km de suprafața acesteia, unde Luna va apărea ca o minge de baschet la distanță întinsă a brațului.

Această misiune va stabili un record pentru cea mai mare distanță la care oamenii au ajuns față de Terra. NASA pregătește în continuare Artemis III, cu misiunea de aselenizare planificată pentru anii 2027-2028, deschizând calea pentru construirea unor baze lunare și explorarea spațiului îndepărtat.

Motivul selecției: Reluarea zborurilor umane către Lună semnifică un salt tehnologic și științific important, într-un context geopolitic și tehnologic competitiv.

Europa se confruntă cu riscul unor întreruperi majore în infrastructura digitală, din cauza dependenței excesive de câțiva furnizori mari americani de servicii cloud, cum sunt Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud, care gestionează circa 70% din piața europeană.

Acest risc a fost evidențiat de recentele incidente tehnice care au afectat serviciile digitale globale, dar și de întreruperi energetice din regiune. Pentru contracararea acestora, unele regiuni europene au demarat proiecte pilot pentru a testa funcționarea serviciilor publice în cazul unui blackout digital.

De asemenea, țări precum Germania, Franța și Suedia își dezvoltă infrastructuri digitale proprii bazate pe software open source, prin care urmăresc să-și consolideze suveranitatea digitală și să protejeze datele europene în condiții de securitate și control local.

Motivul selecției: Suveranitatea digitală este vitală pentru securitatea națională și funcționarea continuă a serviciilor publice în fața amenințărilor cibernetice și geopolitice.