Dezrobirea romilor în 1856 a fost un moment crucial în istoria României, însă actul juridic nu a fost urmat de măsuri de reparație socială și economică, lăsând comunitatea marginalizată și fără drepturi depline.

De-a lungul decadelor, romii au rămas marginalizați, iar politicile publice nu au reușit să elimine inegalitățile în educație, locuire sau acces la servicii, perpetuând stereotipuri și excluziune socială.

Ciprian Necula subliniază că incluziunea romilor este o chestiune de coerență democratică, iar societatea românească trebuie să recunoască responsabilitatea istorică și să acționeze pentru a asigura egalitate reală și demnitate tuturor cetățenilor.