Spania adoptă o politică externă normativă, bazată pe multilateralism și diplomație, refuzând să permită folosirea bazelor militare pentru operațiuni militare în Iran, cauzând tensiuni cu SUA.

Madrid consideră că intervențiile militare ar agrava instabilitatea regională și pune accent pe negocierea diplomatică pentru rezolvarea crizei din Orientul Mijlociu.

Această poziție a generat dezbateri în NATO și la nivelul UE, excepția Spaniei fiind un exemplu al tendinței europene spre un impact strategic independent.