Cercetătorii au analizat peste 1900 de adulți de peste 80 de ani și au constatat că cei implicați în activități intelectuale regulate au fost diagnosticați cu Alzheimer mai târziu, cu o întârziere medie de până la cinci ani. Aceștia au prezentat o rezistență mai mare în fața leziunilor cerebrale specifice bolii.

Activitățile intelectuale din copilărie până la vârsta a treia, cum ar fi lectura, jocurile de strategie, scrisul sau învățarea de limbi străine, contribuie semnificativ la clădirea rezervei cognitive, o capacitate a creierului de a compensa deteriorările.

Datele arată o reducere semnificativă a riscului de declin cognitiv și un efect de protecție important datorat acestei rezerve, ceea ce sugerează că stimularea continuă a minții este vitală pentru longevitatea funcțiilor cognitive.