Un grup de cercetători de la Universitatea din Göteborg a creat o boală imaginară numită bixonimania și a publicat date false despre aceasta pe internet, cu scopul de a testa cât de mult inteligențele artificiale mari acceptă informațiile eronate.

La scurt timp, cele mai populare modele IA au început să răspundă utilizatorilor că boala este reală și să ofere recomandări medicale privind bixonimania, chiar dacă aceasta nu există în literatura științifică. Această situație a ridicat semnale de alarmă privind fiabilitatea răspunsurilor IA.

Mai mult, articolele false au fost citate în literaturi de specialitate, ceea ce indică o tendință de acceptare a informațiilor produse sau răspândite de IA. Cercetătorii au atras atenția asupra necesității unei mai bune verificări și control a datelor medicale folosite de sistemele automate.