Autoritatea fiscală utilizează inteligența artificială în procesul de soluționare a contestațiilor, însă adeseori aceasta este folosită exclusiv pentru combaterea argumentelor contribuabilului, ceea ce poate genera inexactități și decizii nefundamentate corect.

Aceste decizii pot conține referințe la prevederi legale inexistente sau hotărâri judecătorești inventate, creând un dezavantaj pentru contribuabili și complicând procesele de justiție fiscală. Obligativitatea aplicării unitare a legislației fiscale este astfel prejudiciată.

Pentru a menține echilibrul și corectitudinea în soluționarea disputelor fiscale, este esențială o utilizare echilibrată și responsabilă a inteligenței artificiale, însoțită de o motivație solidă a deciziilor emisă de autorități.