Industria auto globală, inclusiv cea din România, traversează transformări profunde, generate de trecerea către vehicule electrice, schimbarea lanțurilor de aprovizionare și accentul pe cercetare și dezvoltare, ceea ce impune o reevaluare periodică a modelelor de afaceri.

Din perspectiva prețurilor de transfer, aceste modificări afectează distribuția funcțiilor și riscurilor între entitățile din cadrul grupurilor, ceea ce poate schimba modul în care este remunerată fiecare companie și poziția fiscală a acestora.

Totodată, presiunile comerciale și fluctuațiile costurilor adaugă complexitate în gestionarea politicilor de prețuri de transfer, fiind necesară o înțelegere clară a modului de distribuție a acestor efecte economice în interiorul grupurilor multinaționale.