Nivelul debitului Dunării la intrarea în România a scăzut sub media obișnuită, provocând restricții în transportul fluvial, irigații limitate și necesitatea unor intervenții de urgență la centrala nucleară Cernavodă, care produce o cincime din energia consumată în țară.

Lipsa investițiilor în noi capacități energetice și în infrastructura de susținere a energiei regenerabile face ca România să fie vulnerabilă la astfel de șocuri, iar măsurile curente de urgență sunt doar soluții temporare.

Pe plan economic, România se confruntă cu stagnare și declin al producției industriale, iar acest nou șoc energetic și climatic ridică riscuri suplimentare pentru stabilitatea macroeconomică și pentru evoluția inflației.