Pe fondul opririi unui reactor la centrala nucleară de la Cernavodă, producția eoliană a crescut abrupt în România, ajungând să acopere temporar deficitul energetic, cu peste 1600 MW generați în orele de vârf.

Fără capacitate de stocare pentru energie, surplusul a fost exportat, iar în perioadele cu consum ridicat importurile de energie vor fi necesare, fiind estimate la aproximativ 3000 MW.

Alte surse de completare includ cărbunele și energia hidro, dar acestea necesitând timp pentru refacerea stocurilor, ceea ce menține vulnerabilitatea sistemului energetic românesc pe termen scurt.