Din cauza secetei severe, nivelul Dunării a scăzut periculos de mult, afectând răcirea reactoarelor 1 și 2 ale centralei de la Cernavodă, care au fost oprite temporar. Pentru a crește debitul de apă, s-au folosit baraje temporare și dragarea râului.

Directorul centralei, Romeo Urjan, explică că proiectul unui baraj submersibil, prag de fund, este gândit pentru a redirecționa mai multă apă spre centrala nucleară, însă acesta este contestat din motive ecologice, în special de către protecția sturionilor.

Pe termen mediu, finalizarea reactoarelor 3 și 4 va crește capacitatea nucleară a României până la 40% din necesarul energetic, oferind o sursă stabilă și sigură, în contextul creșterii consumului și a problemelor climatice.