În deșertul egiptean, cercetătorii au găsit dinți fosilizați aparținând a cel puțin șapte specii diferite de rechini care trăiau în perioada Cretacică, când această regiune era acoperită de apele mării.

Diferențele formelor dinților sugerează diversitatea speciilor și specializarea lor ecological, indicând existența unor nișe variate în ecosistemul marin ce susținea un lanț trofic complex.

Aceste descoperiri confirmă că ecosistemele marine din acea vreme erau foarte productive, condiționate favorabil de curenții de upwelling care aduceau nutrienți în zonele luminate de soare.