Într-un moment inedit din Sistemul Energetic Național al României, 55% din energia electrică produsă provenea exclusiv din panourile solare fotovoltaice la mijlocul zilei. Termocentralele pe gaze asigurau încă 21%, iar contribuția eoliană, nucleară sau a instalațiilor de stocare energetică era nulă.

Consumul și producția erau aproape echilibrate, iar fluxurile de import și export existau, însă în mod echilibrat și sezonier către statele vecine. Seara, consumul creștea, iar România devenea net importatoare de energie, dar nu apărea presiune excesivă asupra sistemului.

În această situație, Guvernul a propus prelungirea stării de alertă energetică limitată până la 30 septembrie, pentru a avea posibilitatea de a interveni operativ dacă situația consumului sau producției ar oscila, în contextul menținerii unor condiții meteorologice nefavorabile pentru alimentarea cu energie din surse convenționale.