Submarinul german U-864, scufundat în februarie 1945 lângă insula norvegiană Fedje, transporta, conform documentelor, între 65 şi 67 de tone de mercur, un metal greu toxic. Epava, descoperită în 2003, este ruptă în două şi parţial îngropată în sedimente la o adâncime de circa 150 de metri. Mercurul este extrem de persistent în mediul marin şi poate contamina fauna locală până la zeci sau sute de ani.

În 2026, autorităţile norvegiene au recuperat o parte din containerele deteriorate care conţineau mercur, constatând scurgeri şi poluare acvatică. Mai multe cercetări arată că mercurul eliberat în mediul marin poate fi transformat de microorganisme în metilmercur, o formă extrem de toxică care se bioacumulează în peşte şi fructe de mare.

Norvegia se confruntă cu o dilemă: să extragă în continuare toxinele, riscând eliberarea mercurului în mare, sau să acopere definitiv epava şi să monitorizeze pe termen lung zona. Locuitorii din apropiere sunt îngrijoraţi, însă nivelurile de mercur din peşte au fost până acum stabile sau scăzute, conform testelor efectuate continuu.