Propunerea legislativă limitează entitățile care pot deveni unități protejate, cu un potențial impact negativ asupra locurilor de muncă destinate persoanelor cu dizabilități.

Dacă o firmă nu atinge pragul de 4% angajați cu dizabilități, ar putea plăti sume mai mari la bugetul de stat în lipsa furnizorilor eligibili, ceea ce afectează atât angajatorii, cât și angajații.

Analiza arată că soluțiile propuse nu verifică efectiv activitatea persoanelor cu dizabilități și pot genera instabilitate și costuri suplimentare, cerând ajustări legislative pentru un echilibru corect.