Profesorul Doru Căstăian susține că în România nu există școli cu adevărat bune, ci doar școli cu premii sau faimă, iar sistemul de educație este de fapt neperformant, fiind susținut și mascat de fenomenul meditațiilor.

El atrage atenția asupra faptului că obsesia forțată pentru performanță nu coincid cu realitatea educațională, care este decuplată de necesitățile reale ale societății și de nivelul internațional.

Profesorul evidențiază riscurile unui sistem educațional care creează dezechilibre și accentuează inegalitățile, recomandând o abordare structurală și mai realistă a reformelor din domeniu.