Conform unui studiu național, un număr important de vârstnici din România se confruntă cu singurătatea și lipsa sprijinului familial. Mulți locuiesc singuri și comunică rar cu cei dragi, ceea ce le afectează calitatea vieții.

Seniorii au nevoie deseori de ajutor pentru activități casnice, iar accesul la prevenție medicală este limitat. Foarte puțini merg regulat la controale, iar unii se simt neîn siguranță în propriile locuințe.

Lipsa căminelor de bătrâni dedicate și a secțiilor specializate de geriatrie determină uneori ca persoane în vârstă să fie abandonate sau îngrijite de persoane străine, crescând astfel vulnerabilitatea lor.