Manuscrisul Voynich, o carte misterioasă datând din secolul al XV-lea, conține aproximativ 240 de pagini pline cu desene botanice și simboluri necunoscute. De-a lungul timpului, specialiștii au dezbătut dacă textul reprezintă un limbaj real sau un simplu șir fără sens. Recent, un studiu publicat în revista Cryptologia propune o nouă ipoteză conform căreia manuscrisul ar fi un text cifrat.

Jurnalistul științific Michael Greshko a dezvoltat un cifru numit „Naibbe”, inspirat de tehnicile care ar fi putut fi folosite în anii 1400 pentru a cripta texte în latină sau italiană. Acest cifru, ce poate fi realizat manual cu mijloace din acea perioadă, reproduce caracteristicile statistice și structura enigmatică a manuscrisului, sugerând că textele din Voynich sunt reale și criptate, nu nonsens.

Testele realizate cu cifrul Naibbe au arătat că limbajul creat respectă reguli riguroase privind frecvența, poziția și tipul simbolurilor, similare cu cele din manuscris. Rezultatele susțin ideea că Manuscrisul Voynich reprezintă un mesaj cifrat și nu o colecție arbitrară de glife, iar analize ulterioare ar putea ajuta la descifrarea acestuia.