Alegerile prezidențiale portugheze din 2026 au trecut printr-un primul tur în care candidatul socialist António José Seguro a obținut 31% din voturi, devansându-l pe populistul de extremă dreapta André Ventura, care a atras 23,5%. Acesta din urmă se califică în turul al doilea, prevăzut pentru data de 8 februarie. Rezultatele arată o fragmentare a dreptei și o popularitate în creștere a extremei drepte.

În discursul său, Seguro a făcut un apel la unitate pentru a învinge extremismul și ura, punând accent pe necesitatea solidarității democraților și progresiștilor. Între timp, Ventura a îndemnat la schimbare fără teamă, consolidând poziția partidului său Chega ca principală formațiune de opoziție. Alegerile vor marca primul tur necesar din 1986, reflectând astfel transformările politice recente.

Prim-ministrul Luis Montenegro se confruntă cu perspectiva unei coabitări cu un președinte socialist, după ce guvernul minoritar pe care-l conduce nu și-a văzut reprezentat spațiul politic în turul doi. Președintele ales are rol de arbitru, putând convoca alegeri legislative, astfel că miza scrutinului este semnificativă pentru stabilitatea și direcția politică a țării.

Motivul selecției: Alegerile reflectă ascensiunea extremei drepte și schimbările politice majore din Portugalia, cu potențial impact asupra coabitării guvernamentale și viitorului politic al țării.

În 2025, rata natalității în China a atins un minim istoric de 5,63 nașteri la mia de locuitori, iar populația a scăzut cu 3,39 milioane, ajungând la circa 1,4 miliarde, al doilea cel mai mare număr după India. Deși demografia se degradează, economia a crescut cu 5%, susținută de un excedent comercial record.

Această creștere economică a fost însoțită însă de un consum intern modest, cu vânzări cu amănuntul în creștere marginală și un sector imobiliar în declin accentuat. Totodată, numărul persoanelor peste 60 de ani reprezintă aproape un sfert din populație, amplificând provocările sociale și economice.

Pentru a contracara această tendință, guvernul chinez a lansat stimulente pentru familii, programe de educație și simplificări administrative. Specialiștii însă avertizează că măsurile sunt insuficiente pentru a inversa declinul natalității și prognozează încetinirea creșterii economice în următorii ani.

Motivul selecției: O combinație critică între evoluția economică și demografică cu impact global și regional profund.

Uniunea Europeană a decis să răspundă deciziei lui Donald Trump de a impune tarife suplimentare asupra unor aliați NATO prin pregătirea unor măsuri recriminatorii în valoare de 110 miliarde de dolari. Acestea includ tarife vamale și posibile restricții asupra accesului companiilor americane pe piața UE.

Discuțiile și consultările diplomatice au evidențiat că această criză comercială este cea mai gravă din ultimele decenii între UE și SUA. Liderii europeni s-au angajat să susțină suveranitatea Groenlandei și au convocat o reuniune de urgență pentru a consolida poziția Europei.

Măsurile de represalii au fost amânate anterior pentru a evita escaladarea conflictului, dar situația actuală, accentuată de vizita lui Trump la Davos, a accelerat reactivarea instrumentelor politice și economice, precum instrumentul anticoercitiv care poate limita investițiile și exporturile firmelor americane.

Motivul selecției: Impact major asupra relațiilor comerciale transatlantice și a piețelor europene și americane.

Oficialii ruși au salutat amenințările președintelui Donald Trump de a impune tarife vamale de 10% asupra aliaților europeni NATO, interpretând această măsură ca un semn al colapsului alianței transatlantice. Kirill Dmitriev, reprezentant economic al lui Vladimir Putin, a afirmat pe platforma X că „Alianța transatlantică a luat sfârșit”, adresând un avertisment liderilor europeni.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut retorica lui Trump, afirmând că SUA pregătesc o „ataque” asupra Groenlandei și că țările europene vor fi pedepsite pentru că se bazează pe protecția americană. Groenlanda, cu o populație mică, are o importanță strategică majoră în Arctica, iar tensiunile au fost amplificate de recentele exerciții militare ale țărilor europene pe insulă.

În replică, Trump a argumentat că preluarea Groenlandei ar întări NATO și că Danemarca nu a făcut suficient pentru contracararea amenințării rusești. Nivelul taxelor vamale ar putea ajunge la 25% în 2026 dacă nu se obține un acord, iar UE a început să pregătească măsuri de contracarare, dorind să păstreze suveranitatea Regatului Danemarcei asupra Groenlandei.

Motivul selecției: Știrea evidențiază tensiuni majore în relațiile transatlantice cu impact geopolitic global.

Alegerile prezidențiale din Portugalia au relevat o competiție strânsă între candidatul de centru-stânga António José Seguro și populistul de extremă dreapta André Ventura, determinând organizarea unui tur doi pe 8 februarie. Acest fapt nu s-a mai petrecut din 1986, reflectând schimbările politice profunde din ultimii ani.

Seguro a făcut un apel unit la toți democrații împotriva extremismului și discursului divisiv, în timp ce Ventura crește în popularitate, consolidând partidul său Chega ca principală opoziție. Fragmentarea dreptei și coabitația între guvern și viitorul președinte sporesc complexitatea situației politice din Portugalia.

Prim-ministrul Luis Montenegro a refuzat să sprijine vreun candidat pentru al doilea tur, iar candidatul susținut de guvern s-a clasat pe locul 5. Deși președintele portughez are atribuții limitate, rolul său ar putea fi decisiv în orice criză politică viitoare.

Motivul selecției: Alegerile indică tendințe importante privind polarizarea politică în Europa.

În România, salariul mediu net nominal a crescut în 2025, însă inflația a erodat această creștere, rezultând o putere de cumpărare mai scăzută pentru angajați. Creșterea salarială nu acoperă costul vieții, iar conflictul între veniturile nominale și reale generează un paradox economic.

Clasificarea salarială devine astfel mai mult o poveste politică decât o măsură reală a nivelului de trai, România manifestând o divizare a pieței muncii după valoarea timpului de lucru și nu neapărat după domenii sau poziții ocupate.

Această diviziune înseamnă că anumite sectoare, cum este IT-ul, au câștigat valoare în timp, în timp ce altele, precum HoReCa și industria, pierd teren. Soluționarea acestor disparități reprezintă o provocare majoră pentru politica socială și economică a României.

Motivul selecției: Tema afectează direct viața a milioane de români și perspectivele sociale naționale.