În România, salariul mediu net nominal a crescut în 2025, însă inflația a erodat această creștere, rezultând o putere de cumpărare mai scăzută pentru angajați. Creșterea salarială nu acoperă costul vieții, iar conflictul între veniturile nominale și reale generează un paradox economic.

Clasificarea salarială devine astfel mai mult o poveste politică decât o măsură reală a nivelului de trai, România manifestând o divizare a pieței muncii după valoarea timpului de lucru și nu neapărat după domenii sau poziții ocupate.

Această diviziune înseamnă că anumite sectoare, cum este IT-ul, au câștigat valoare în timp, în timp ce altele, precum HoReCa și industria, pierd teren. Soluționarea acestor disparități reprezintă o provocare majoră pentru politica socială și economică a României.