Guvernul britanic ia în considerare accelerarea creșterii cheltuielilor militare până la 3% din PIB, înainte de termenul prevăzut pentru 2029.

Această decizie vine ca răspuns la nevoile crescute de securitate, inclusiv sprijinul pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia.

Până în prezent, Marea Britanie a alocat 2,3% din PIB pentru apărare, iar o creștere ar implica costuri suplimentare semnificative.

Motivul selecției: Reflectă schimbările strategice privind securitatea și prioritățile bugetare în Europa.

Donald Trump a afirmat că discuțiile privind livrarea de arme către Taiwan avansează, cu o decizie ce va fi anunțată în curând, în contextul unei vizite prevăzute în China.

Taiwanul a cumpărat armament american în valoare de peste 11 miliarde de dolari, măsuri ce au tensionat relațiile cu Beijingul, care a răspuns cu exerciții militare.

Negocierile și strategiile SUA rămân complexe, China avertizând asupra consecințelor, în timp ce Taiwanul își întărește capacitățile militare.

Motivul selecției: Deciziile privind vânzările de armament către Taiwan au impact major asupra securității regionale și relației SUA-China.

Unitatea 6 a centralei nucleare Kashiwazaki-Kariwa, cea mai mare din lume ca capacitate, a început în februarie 2026 să transmită energie electrică pentru teste, pregătindu-se pentru reluarea operațiunilor comerciale preconizată pentru 18 martie.

TEPCO a pornit o turbină cu abur și intenționează să crească treptat producția, în timp ce alte unități vor urma după obținerea aprobărilor necesare. Aceasta este prima unitate repornită după accidentul de la Fukushima din 2011.

Japonia caută să reducă dependența energetică și să își atingă obiectivele de decarbonizare prin revenirea la energia nucleară, chiar dacă există încă rezistență locală și preocupări privind siguranța reactoarelor.

Motivul selecției: Repornirea centralei marchează o etapă importantă în politica energetică a Japoniei post-Fukushima și în eforturile globale de tranziție energetică.

Ajutorul național tranzitoriu pentru vacile de lapte aferent anului 2025 va fi plătit din bugetul statului pentru anul 2026, după publicarea legii bugetului.

Suma stabilită pentru 2025 este de circa 14,8 milioane de euro, mai mică cu aproape 1,9 milioane față de 2024.

Plata se face în sistem regresiv, iar cuantumul pe tonă pentru 2024 a fost de peste 21 de euro, valoare care poate scădea în anii următori.

Motivul selecției: Afectează crescătorii de lapte din România și economia locală agricolă.

Anul școlar 2026-2027 va începe pe 7 septembrie 2026, având o durată adaptată pentru diverse niveluri și tipuri de învățământ, cu finalizări programate între începutul lunii iunie și sfârșitul lui iunie 2027. Clasele a XII-a, a XIII-a și a VIII-a au specificații referitoare la numărul de săptămâni și datele de încheiere a cursurilor.

Structura anului cuprinde intervale de cursuri și vacanțe cu perioade stabilite, inclusiv vacanțe între 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027, o vacanță flexibilă în februarie-martie 2027, și vacanța de vară de la 19 iunie 2027. În zilele de sărbătoare legală, precum Ziua Internațională a Educației, cursurile nu se țin.

Programele naționale „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” se vor organiza în cadrul anului școlar, în intervale de câte cinci zile lucrătoare, cu desfășurarea planificată de fiecare unitate de învățământ. Aceasta permite o flexibilitate locală pentru implementarea activităților tematice educaționale.

Motivul selecției: Informarea corectă privind structura anului școlar este esențială pentru elevi, părinți și cadre didactice pentru o bună organizare a activităților educaționale.

Donald Trump a transmis un mesaj optimist referitor la negocierile dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear, afirmând că va fi implicat indirect și că este convins că Iranul dorește un acord. El a remarcat dificultățile negocierilor, subliniind importanța încercării pentru pace.

Negocierile actuale, organizate la Geneva, se desfășoară prin intermediari și urmăresc să reducă tensiunile după recentele dialoguri și amenințări militare. Secretarul de stat Marco Rubio a arătat că deciziile Iranului sunt influențate de clericii șiiți radicali, ceea ce îngreunează ajungerea la un consens.

Prim-ministrul Israelului a cerut ca orice acord să includă eliminarea completă a materialului nuclear din Iran și demontarea infrastructurii de îmbogățire, precum și soluții privind rachetele balistice. Negocierile vor fi mediate prin oficiali din Oman, continuând dialogul delicat dintre părți.

Motivul selecției: Declarațiile lui Trump și reluarea negocierilor ar putea influența stabilitatea regională și relațiile internaționale privind controlul nuclear.

Miroslav Simonov, soldat rus în unitatea de elită Rubikon, s-a predat armatei ucrainene, motivând că nu mai putea suporta abuzurile și presiunile constante ale superiorilor. El a fost forțat să se înroleze sub amenințarea unor acuzații penale și trimis la instrucție în regiunea Voronej, apoi repartizat în zona ocupată Lugansk ca operator drone.

Unitatea Rubikon, specializată în drone și război electronic, este cunoscută pentru presiunea psihologică intensă și abuzurile verbale asupra soldaților, inclusiv amenințări cu transferul în unități de asalt pentru greșeli minore. Simonov a fost martorul unui incident în care o dronă rusă a rănit grav o femeie, iar comanda a aprobat atacul și a minimalizat victimele civile.

După ce a încercat să fugă din Rusia falsificând documente, Simonov a fost reținut și trimis pe front. Ulterior, a contactat un program ucrainean care ajută soldații ruși să se predea în siguranță și a decis să lupte de partea Ucrainei, exprimând dorința de a apăra casa pe care a realizat că oamenii suferă din cauza acțiunilor armatei ruse.

Motivul selecției: Mărturia oferă o perspectivă internă asupra abuzurilor din armata rusă și relevă impactul conflictului asupra conștiinței militarilor, oferind o perspectivă relevantă despre război și opoziție internă.

Donald Trump a afirmat recent că Cuba este o națiune în faliment, subliniind impactul embargoului american impus de zeci de ani și presiunile exercitate asupra altor țări să nu livreze petrol Havanei. Aceste măsuri au condus la penurii de combustibil și întreruperi de electricitate în Cuba.

Întrebat despre o posibilă intervenție militară similară cu cea din Venezuela, Trump a spus că nu crede că este necesară o răsturnare a guvernului cubanez, preferând o abordare bazată pe presiuni economice și negocieri.

Criza actuală din Cuba, asociată cu înăsprirea embargoului, reprezintă o problemă umanitară recunoscută chiar de președintele american, iar relațiile SUA-Cuba par să rămână tensionate în perioada următoare.

Motivul selecției: Declarațiile lui Trump relevă tensiunile diplomatice și economice dintre SUA și Cuba, cu implicații pentru politica regională și relațiile internaționale.

Miroslav Simonov a fost recrutat forțat în armata rusă și repartizat într-o unitate specializată de operare a dronelor în regiunea Lugansk. Acolo a fost martor la abuzuri frecvente și presiuni psihologice intense asupra soldaților.

Un incident grav l-a determinat să se rebeleze: o dronă rusă a provocat răni grave unui civil, iar superiorii au tratat evenimentul cu indiferență, fapt care l-a determinat să-și dorească să părăsească armata rusă.

După ce a încercat să evite serviciul de luptă, Simonov a fost trimis pe frontul de infanterie, dar ulterior a contactat un proiect ucrainean care l-a ajutat să se predea în siguranță, exprimându-și acum dorința de a lupta pentru Ucraina.

Motivul selecției: Aducerea în prim-plan a piedicilor morale și umane din războiul ruso-ucrainean prin intermediul unei mărturii directe.

STOICA & ASOCIAȚII a obținut o hotărâre judecătorească definitivă care stabilește că termenul pentru introducerea unei acțiuni de fond privind drepturile de proprietate intelectuală începe să curgă din momentul în care măsurile provizorii de conservare a probelor informatice sunt efectiv realizate, nu de la data pronunțării deciziei.

Curtea de Apel București a confirmat interpretarea conform căreia instanța dispune măsurile, dar acestea devin efective abia când executorul judecătoresc le pune în aplicare, scopul fiind protecția părții ce suferă măsura de a nu fi afectată înainte ca aceasta să fie luată.

Această hotărâre oferă o soluție juridică echitabilă care va ajuta operatorii economici să gestioneze mai bine protecția drepturilor lor de proprietate intelectuală în contextul măsurilor provizorii și asigură conformitatea cu normele procesuale.

Motivul selecției: Această decizie oferă claritate juridică într-un domeniu sensibil pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală în era digitală.

Întâlnirea convocată de Nicușor Dan la Cotroceni are ca scop discutarea reformei administrative și a măsurilor economice adoptate recent de guvern.

Liderii coaliției au convenit excepții pentru salariații din sănătate, educație și siguranță publică de la reducerile salariale, cu posibilitatea aplicării altor măsuri de ajustare.

Agenda va include și detalii privind bugetul pentru anul 2026, cu accent pe finalizarea și implementarea reformelor în administrația publică.

Motivul selecției: Reflectă dinamica politică internă și aspectele legate de guvernarea României.

Delegațiile Ucrainei și Rusiei s-au reunit la Geneva pentru o rundă de negocieri de pace mediată de SUA, focusându-se pe probleme teritoriale și alte subiecte controversate, în timp ce președintele Donald Trump a îndemnat Ucraina să accepte un acord rapid.

În ciuda discuțiilor diplomatice, armata ucraineană a înregistrat progrese rapide pe front, recucerind zeci de kilometri pătrați de teritoriu în doar câteva zile, contrabalansând avansurile rusești anterioare.

Negocierile sunt complicate de pozițiile ferme ale Rusiei privind concesiile teritoriale, iar președintele ucrainean Zelenski subliniază necesitatea garanțiilor de securitate pentru o pace durabilă, în timp ce oficialii americani și ruși participă la discuții prin intermediari.

Motivul selecției: Aceste negocieri reprezintă o oportunitate esențială pentru încetarea unui conflict major și au implicații geopolitice și de securitate pentru Europa și SUA.

Președintele Donald Trump a susținut că Ucraina trebuie să ajungă rapid la un acord cu Rusia și să participe activ la negocierile de pace mediate de SUA la Geneva.

Volodimir Zelenski a semnalat pregătirea Rusiei pentru atacuri majore asupra infrastructurii energetice și a cerut livrarea promptă a sistemelor de apărare aeriană.

Delegațiile celor trei țări se pregătesc să discute chestiuni critice, deși există diferențe majore privind teritoriile și viitorul conflictului.

Motivul selecției: Evoluțiile politice și diplomatice influențează direct dinamica războiului și securitatea regională.

Laptele crud conține bacterii periculoase ce pot provoca boli severe, cum ar fi Salmonella sau Escherichia coli, fiind deosebit de riscant pentru copiii mici.

Numeroase mituri legate de laptele crud – conținutul nutritiv, efectul asupra intoleranței la lactoză sau protecția contra alergiilor – sunt infirmate de cercetări științifice.

Părinții trebuie să urmărească semnele de toxiinfecție alimentară și să aleagă produse lactate sigure, pasteurizate, pentru a proteja sănătatea copiilor.

Motivul selecției: Informații esențiale pentru sănătatea copiilor și prevenția toxiinfecțiilor alimentare.

Ancheta penală declanșată de Parchetul de la Paris vizează cinci companii producătoare de lapte praf pentru sugari, inclusiv Nestlé, Danone și Lactalis, pentru suspiciuni de înșelăciuni privind produse periculoase pentru sănătatea umană ca urmare a contaminării cu toxina cereulidă.

Ministerul Sănătății a comunicat că, în cazul a trei decese investigate, nu a fost găsită o legătură clară între consumul laptelui praf retras și deces, însă anchetele judiciare sunt în curs pentru a stabili faptele exacte.

Sursa contaminării a fost identificată la un furnizor de ulei de acid arahidonic (ARA), iar retractările produselor au fost semnificative la nivel european, afectând peste 60 de țări, inclusiv România, pentru a proteja sănătatea sugarilor.

Motivul selecției: Investigația afectează importanța controlelor sanitare și siguranța alimentației infantile, un domeniu sensibil pentru sănătatea publică.

România se confruntă cu probleme majore privind vaccinarea copiilor, cu o rată de vaccinare ROR sub 81% pentru prima doză și cu 22 din cele 23 de decese UE cauzate de rujeolă în 2024. Această situație este asociată nu doar cu refuzul pur, ci și cu distanțe psihologice și neîncredere față de sistem.

Experții atrag atenția că etichetarea părinților drept "antivacciniști" sau "nealfabetizați" nu contribuie la rezolvarea problemei, deoarece mulți părinți iau decizii dintr-un sentiment de protecție a copiilor, chiar dacă ezită din diverse motive, printre care lipsa de empatie a medicilor.

Strategiile bazate pe inducerea fricii prin imagini cu complicații ale bolilor nu dau rezultate eficiente, ci mai degrabă creează reacții negative. Este nevoie de o comunicare empatică, echilibrată și de o înțelegere a contextelor individuale pentru a crește rata de vaccinare în România.

Motivul selecției: Subiectul vaccinării afectează sănătatea publică și este crucial să se dezvolte strategii eficiente de comunicare pentru a preveni epidemii și decese.

MacKenzie Scott a devenit una dintre cele mai generoase miliardare după divorțul de Jeff Bezos, donând prin inițiativa Yield Giving miliarde de dolari către organizații ce susțin diversitatea, echitatea și educația. Ea a început printr-un mic gest de sprijin primit în perioada studenției.

În facultate, Scott a primit un împrumut de 1.000 de dolari de la colega ei de cameră, care i-a permis să nu abandoneze studiile. Aceasta a fost sursa inspirației pentru donațiile masive ulterioare, reflectând puterea unui singur act de generozitate.

Colega ei de cameră a fondat ulterior o companie de împrumuturi accesibile pentru studenți, continuând să ajute persoanele cu probleme financiare. Scott a exprimat în public recunoștința față de sprijinul care i-a schimbat viața și nevoia de a face bine altora.

Motivul selecției: Povestea filantropică a lui Scott pune accent pe impactul generozității personale și responsabilitatea socială a celor cu resurse majore.

David Popovici a cucerit titlul de cel mai bun sportiv din Balcani în 2025, grație campionatelor mondiale și europene câștigate.

Competiția a inclus voturi din mai multe țări balcanice și a plasat înotătorul român peste alți sportivi de top ai regiunii.

Popovici a transmis mulțumiri și recunoaște sprijinul echipei și al fanilor pentru performanțele sale remarcabile.

Motivul selecției: Performanțele excepționale ale unui sportiv român la nivel regional și internațional.

Riku Miura și Ryuichi Kihara au scris istorie pentru Japonia, obținând primul titlu olimpic la perechi la patinajul artistic în cadrul JO de iarnă 2026, grație unei evoluții excepționale în programul liber pe coloana sonoră din filmul „Gladiatorul”.

După un început modest, la locul 5 după programul scurt, cei doi au impresionat juriul și publicul cu o performanță curată și artistică, acumulând punctaj total de 231,24, depășindu-și rivalii din Georgia și Germania.

Jurnaliștii japonezi au salutat reușita ca un moment de „magie pură”, iar sportivii au exprimat emoția și bucuria neașteptate generate de această victorie istorică pentru țara lor.

Motivul selecției: Performanța marchează o premieră istorică și un succes important pentru sportul japonez la nivel olimpic.

Rezultatele unei anchete conduse de Regatul Unit, Suedia, Franța, Germania și Olanda au confirmat otrăvirea lui Aleksei Navalnîi cu epibatidină, o toxină prezentă în pielea broaștelor săgeată, fiind foarte probabil cauza morții sale.

Specialiștii explică că obținerea unei doze letale din broaște naturale ar necesita un număr imens de exemplare, motiv pentru care versiunea letală probabil a fost una sintetică, produsă în laborator, accesibilă prin mijloace clandestine.

Guvernele europene îl consideră pe Kremlin responsabil pentru moartea activistului, acuzație respinsă de Moscova, în timp ce văduva lui Navalnîi afirmă că asasinatul este acum dovedit științific.

Motivul selecției: Descoperirea clarifică circumstanțele morții activistului rus și implică responsabilitatea statului într-un caz de otrăvire politică.

În 2023, Apple a introdus pentru iPhone și iPad funcția Charge Limit, care permite limitarea încărcării bateriei pentru a-i prelungi durata de viață. Acum, această opțiune a fost implementată și pentru MacBook, cu lansarea versiunii beta a macOS 26.4.

Charge Limit permite setarea unui prag maxim de încărcare între 80% și 100%, astfel încât bateria nu este încărcată complet constant, limitând stresul chimic care duce la degradare. Această funcție este distinctă față de Optimized Battery Charging, care învață obiceiurile utilizatorului și adaptează încărcarea în consecință.

Funcția este disponibilă momentan în versiunea beta a sistemului, iar utilizatorii care doresc pot testa noua opțiune, dar este recomandată așteptarea versiunii finale care va fi lansată în lunile următoare. Aceasta vine în beneficiul utilizatorilor preocupați de sănătatea bateriei laptopurilor lor.

Motivul selecției: Această caracteristică ajută utilizatorii să protejeze sănătatea bateriei MacBook-urilor și să prelungească performanțele pe termen lung.